reţea TEN-T Archives

În ultimii ani, progresele în infrastructura rutieră şi feroviară au fost mult prea mici comparativ cu fondurile europene pe care România le-a avut la dispoziţie. Şi pentru următorul exerciţiu bugetar pe 5 ani avem şansa să atragem fonduri nerambursabile pentru investiţii în infrastructură, însă ne trebuie proiecte viabile şi coerenţă în promovarea şi implementarea acestora, atrage atenţia europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.

Este trist faptul că s-au pierdut deja nu mai puţin de 500 de milioane de euro pentru dezvoltarea transportului feroviar, mai exact pentru modernizarea coridoarelor IV Bucureşti-Braşov-Arad şi Craiova-Severin-Arad, bani care ar fi putut fi accesaţi prin Proiectul Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Acum avem disponibili, din nou, nu mai puţin de 763 de milioane de euro rezervaţi ţării noastre şi pe care îi putem accesa fără probleme până la finele anului viitor. După 2024 însă, pentru sumele rămase nealocate vom intra în competiţie cu alte state membre eligibile.

Fondurile de Coeziune şi cele de Dezvoltare Regională pot fi accesate pentru infrastructura rutieră, la care se adaugă banii din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), alocaţi deja pentru autostrada Ploieşti-Bacău-Paşcani şi legătura rutieră cu Ucraina, spre nord. Atenţie, însă! PNRR-ul are un termen mai scurt de utilizare a banilor şi, dacă nu ne mişcăm repede, există riscul de a-i pierde. „Orice autostradă este bună, însă în momentul în care ai nevoie să prioritizezi investiţiile, este esenţială legarea zonelor sărace de rest. Pe fondurile de coeziune vin mai mulţi bani tocmai pentru a conecta zonele izolate. Pentru că numai printr-o infrastructură bună vor fi atraşi investitori şi se poate creşte dezvoltarea economică şi nivelul de trai din aceste regiuni”, a precizat Marinescu.

Comisia Europeană a stabilit un „task-force” pentru România şi Bulgaria, pentru ca aceste ţări să-şi poată creşte capacitatea de absorbţie a fondurile europene, a declarat Filip Negreanu-Arboreanu, directorul de cabinet al comisarului european Adina Vălean. Se va folosi practic aceeaşi „reţetă” care s-a dovedit extrem de utilă în trecut pentru Polonia, care a reuşit astfel să-şi crească nivelul de absorbţie de la 30% la 100% în exerciţiul multianual precedent. „Task-force”-ul pentru România şi-a început deja activitatea, pentru început pentru a sprijini liniile de finanţare incluse în PNRR.

Ţara noastră poate primi pentru investiţii în infrastructura rutieră nu mai puţin de 3,4 miliarde de euro – cel mai mare buget alocat până acum la nivelul UE pentru sectorul rutier. „Task force-ul analizează în prezent proiectele propuse de România. Planul investiţional al Ministerul Transporturilor se află în analiza DG Move şi DG Regio şi în cel mai scurt timp va fi aprobată forma finală, pentru a se programa investiţiile pentru anii viitori. Există însă şi riscuri: investiţiile şi reformele din PNRR trebuie făcute până în 2026, cu o etapă intermediară la finele lui 2023. Din experienţa anilor trecuţi, lucrurile se pot mişca foarte greu, la acest lucru contribuind capacitatea administrativă redusă pentru gestionarea acestor proiecte”, a explicat Filip Negreanu-Arboreanu.

De asemenea, noul regulament pentru infrastructura feroviară de transport (TEN-T) prevede construcţia unui nou coridor nord-sud, pentru a lega Marea Baltică-Marea Mediterană- Marea Egee pentru tranzitarea estului UE, prin România. Se vor prioritiza investiţiile pe această direcţie. În planul investiţional sunt în discuţie mai multe proiecte cu autorităţile române şi s-a făcut inclusiv planul pentru o reţea feroviară de mare viteză, care să lege Budapesta de Bucureşti şi Portul Constanţa. Iar pe rutier sunt în discuţiile coridoarele de traversare a munţilor din Transilvania către Moldova şi Banat.

Comisia Europeană a adoptat, săptămâna trecută, patru propuneri de modernizare a transportului în interiorul Uniunii, care vizează obţinerea unei sistem mai eficient şi mai prietenos cu mediul. Se intenţionează astfel creșterea conectivității și transferul mai multor pasageri și mărfuri către calea ferată și pe căile navigabile interioare, prin sprijinirea dezvoltării punctelor de încărcare/îmbarcare, a infrastructurii alternative de alimentare cu combustibil și a noilor tehnologii digitale.

„Tranziția ecologică și digitală a Europei va aduce schimbări majore în modul în care ne mișcăm. Noile propuneri aşează mobilitatea europeană pe drumul cel bun, pentru un viitor durabil: conexiuni feroviare europene mai rapide, bilete accesibile, transport public îmbunătăţit și o infrastructură pentru mersul pe jos și cu bicicleta mai dezvoltată”, a declarat Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru European Green Deal.

De asemenea, comisarul pentru transport, Adina Vălean, a subliniat faptul că transportul ferată de mare viteză de-a lungul reţei TEN-T este esenţial, motiv pentru care se şi încurajează dezvoltarea unui nou coridor nord-sud în Europa de Est. „Prin Directiva noastră privind sistemele de transport inteligente, îmbrățișăm tehnologiile digitale și schimbul de date. Dorim să facem călătoriile în UE mai eficiente și mai sigure atât pentru șoferi, pasageri, cât și pentru companii. Recomandăm un cadru dedicat pentru mobilitatea urbană durabilă, pentru a ghida tranziția mai rapidă către o mobilitate urbană sigură, accesibilă, incluzivă, inteligentă și cu zero emisii.”

Reţeaua TEN-T (rutieră, feroviară şi maritimă) conectează 424 de orașe mari, iar odată cu finalizarea acesteia timpul de călătorie între orașe va fi redus. Între propunerile CE vizează următoarele aspecte:

pe principalele linii feroviare de pasageri din cadrul TEN-T să se permită ciruclaţia trenurilor cu viteze de 160 km/oră sau mai mult până în 2040, pentru a se crea conexiuni feroviare competitive de mare viteză în întreaga Uniune.
condiţii bune de navigaţie pe canale și râuri;
creşterea numărului de terminale multimodale, o capacitate îmbunătățită de manipulare la terminalele de marfă, trenuri mai lungi pentru a transfera mai multă marfă pe moduri de transport mai curate și opțiunea transportului camioanelor pe tren în întreaga rețea TEN-T;
timpi de așteptare reduşi la punctele de trecere a frontierei;
crearea a 9 „coridoare europene de transport” care să integreze calea ferată, rutieră și căi navigabile, pentru a se asigura că planificarea infrastructurii răspunde nevoilor operaționale reale;
introducerea unui nou termen intermediar pentru 2040, în vederea finalizării părților majore ale rețelei înainte de termenul limită din 2050 (finalizarea a noi conexiuni feroviare de mare viteză între Porto și Vigo și respectiv Budapesta și București, printre altele).

Transportul feroviar rămâne unul dintre cele mai sigure și mai curate moduri de transport și, prin urmare, se află în centrul politicii Comisiei. Astfel, a fost stabilită o foaie de parcurs cu acțiuni suplimentare pentru a ajuta UE să își atingă obiectivul de dublare a traficului feroviar de mare viteză până în 2030 și de triplare a acestuia până în 2050.

Deși numărul persoanelor care călătoresc cu trenul a crescut în ultimii ani, doar 7% din kilometrii feroviari parcurși între 2001 și 2018 au implicat călătorii transfrontaliere. Pentru a încuraja mai mulți oameni să ia în considerare trenul pentru călătorii în străinătate, Planul de acțiune stabilește acțiuni concrete pentru a elimina barierele din calea călătoriilor transfrontaliere și pe distanțe lungi și pentru a face călătoriile cu trenul mai atractive pentru pasageri. Acțiunile includ:

-o propunere legislativă în 2022 pentru a stimula biletele multimodale mai ușor de utilizat;

bilete de tren la preţuri atractive şi acordarea de facilităţi (se analizează inclusiv o posibilă scutire de TVA la nivelul UE pentru biletele de tren);
abrogarea normelor tehnice și operaționale naționale redundante;- un anunț de propuneri pentru 2022 privind orarele și gestionarea capacității, care va stimula serviciile feroviare transfrontaliere mai rapide și mai dese;
elaborarea unui set de orientări pentru tarifarea accesului la calea ferată în 2023, care va facilita accesul operatorilor feroviari la infrastructură, crescând concurența și permițând prețuri mai atractive pentru bilete pentru pasageri.

Până în 2030, Comisia va sprijini lansarea a cel puțin 15 proiecte pilot transfrontaliere pentru a testa abordarea planului de acțiune, înainte de intrarea în vigoare a noilor cerințe TEN-T.

Comisia mai propune actualizarea Directivei ITS din 2010, adaptându-se la apariția de noi opțiuni de mobilitate rutieră, aplicații de mobilitate și mobilitatea conectată și automată.

Acesta este al doilea pachet de propuneri a Comisiei pentru a sprijini o tranziție către un transport mai curat și mai ecologic, după publicarea Strategiei CE pentru mobilitate durabilă și inteligentă, în decembrie 2020.