Uniunea Societăților de Expediții din România (USER) primește zilnic zeci de întrebări și „plângeri”, atât de la membrii săi, cât și de la companii de producție, import-export de marfă etc., care sunt efectiv bulversate, sufocate și îngrozite de tot ce a adus introducerea RO e-Transport, „această povară administrativă de aproape șapte luni încoace, dar mai ales de trei săptămâni, de când se aplică sancțiuni“, se arată într-un comunicat de presă USER.
„Este încă haos, o mulțime de lucruri au rămas nelămurite, dar ANAF aplică amenzi exagerat de mari, lăudându-se în primele patru zile de la intrarea în vigoare a sancțiunilor cu sume colectate la bugetul de stat de peste 20 de milioane de lei, constând în sancțiuni contravenționale, confiscări și implicații fiscale. Și cum să nu fie amendate companiile când legislația este ambiguă, când sunând la Call Center-ul ANAF primești două răspunsuri total opuse la aceeași întrebare, în funcție de operatorul pe care îl întâlnești la capătul firului, când scrisorile trimise autorităților pe toate căile posibile (SPV, e-mail, Poștă Română) așteaptă mai bine de 30 de zile un răspuns oficial?“, se întreabă reprezentanții USER.
Principala nemulțumire a industriei este de ce casele de expediții și transportatorii trebuie să fie sancționați cu amenzi atât de drastice, ca și când ar fi evazioniști. Cu alte cuvinte, de ce amenzile pentru organizatorul transportului sunt la fel de mari ca cele pentru companiile producătoare, importatoare, exportatoare de marfă. „Fără a considera că vânzătorii și cumpărătorii bunurilor au intenția de evaziune şi fraudă fiscală, totuși, casele de expediții și operatorii de transport chiar nu au interes ori posibilitate de a eluda plata taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat pentru mărfurile în sine. Doar pentru că nu au modificat la timp numărul de înmatriculare al autovehiculului care transportă mărfurile, doar pentru că au utilizat codul UIT peste termenul de valabilitate al acestuia sau doar pentru nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura transferul datelor curente de poziţionare a vehiculului de transport nu considerăm că există intenție de evaziune.“
Reprezentanții USER aduc în discuții situații practice care apar în munca de zi cu zi. Așadar, se întâmplă des ca schimbarea autovehiculului și punerea în mișcare a acestuia de către transportator să fie efectuată după-amiaza sau noaptea (de exemplu, în caz de defecțiune), ajungerea la destinație fiind urgentă, iar casa de expediții să nu vizualizeze în timp real mesajul de la transportator. Așadar, nu este posibilă actualizarea numărului de înmatriculare în SPV. În astfel de situații nu este vina organizatorului transportului și nu este corectă sancționarea lui. De asemenea, poate apărea eroarea umană a angajaților, fiind un domeniu cu foarte multe variabile, însă cert nu este vorba de culpă gravă, cu intenție de fraudare. Pe de altă parte, casa de expediții nu se poate îndrepta împotriva transportatorului pe motiv că nu a anunțat schimbarea vehiculului înaintea punerii acestuia în mișcare. Sunt companii mici, cu 1-5 vehicule, eventual în leasing, care nu au posibilitatea reală de a deconta cheltuielile privitoare la amenzi către casa de expediții sau către client, chiar dacă există clauze contractuale în acest sens.
USER consideră că prin neclaritățile existente și prin cheltuielile suplimentare aferente, sistemul RO e-Transport va trimite în faliment multe societăți comerciale, printre care și case de expediții, operatori logistici și transportatori.
Raportarea în RO e-Transport necesită resurse umane și tehnice considerabile pentru a evita erorile și pentru a monitoriza continuu derularea transporturilor (punerea la dispoziţia operatorului a codului UIT aferent bunurilor transportate, expirarea codurilor UIT, modificarea informaţiilor privind identificarea vehiculelor, obținerea mai multor coduri UIT pentru partidele de marfă dintr-un camion de grupaj etc). „Practic, în cadrul unei societăți, ar trebui ca fiecare angajat implicat în declararea în Sistemul RO e-Transport să aibă acces la SPV. Dar compania nu poate da acces tuturor angajaților. Astfel, sunt necesare aplicații software pentru companiile mai mici sau ajustări ale infrastructurii IT pentru cele mai mari. Unele situații implică necesitatea disponibilității personalului 24 de ore din 24 pentru a face modificări sau a obține coduri UIT, având în vedere imprevizibilitatea situațiilor apărute pe timpul transporturilor, în afara programului normal de lucru. Pe de o parte, angajarea de personal suplimentar înseamnă cheltuieli pentru firmă, iar, pe de altă parte, dacă personalul existent este nevoit să lucreze în timpul liber, atunci se încalcă reglementările Codului Muncii. De asemenea, transportatorii au de investit în dotarea vehiculelor cu dispozitive care transmit date de poziționare a vehiculului de transport și dispozitive de tip terminal de telecomunicaţii care utilizează tehnologii de poziţionare şi transmisie de date prin satelit. În plus, vor avea cheltuieli ocazionate de staționarea vehiculului până la primirea codului UIT și riscă să întâmpine probleme pentru nerespectarea termenilor de încărcare/descărcare.“
Reprezentanții USER invocă și interesul casei de expediții de a-și proteja poziția de intermediar, prin securizarea confidențialității datelor subcontractorilor săi și limitarea expunerii în relația cu clienții. „Legislația prevede ca, în câmpurile dedicate organizatorului de transport, să fie înscrisă casa de expediții, dacă aceasta este entitatea interpusă între client și operatorul de transport rutier. Numai că, numeroși operatori economici, neînțelegând bine reglementările, insistă să menționeze în aplicația informatică RO e-Transport ca organizator de transport direct cărăușul. În această situație, pe lângă dezavantajul anulării confidențialității datelor, apare și obligația transportatorului de a modifica el însuși, în SPV-ul propriu, informaţiile privind identificarea vehiculului, ceea ce îi îngreunează activitatea. În altă ordine de idei, beneficiarii mărfurilor care nu se conformează reglementărilor, sunt sancționați atât cu amendă, cât și cu confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate. Dar, conform unui aliniat introdus prin OUG 43/30 aprilie 2024, sancţiunea complementară a confiscării nu se aplică în cazul constatărilor rezultate din verificări ulterioare încheierii transportului rutier de bunuri, când acestea au fost înregistrate în documentele justificative care stau la baza înregistrărilor contabile. Din păcate, textul de lege nu obligă organul de constatare să verifice acest aspect, motiv pentru care se aplică și sancțiunea confiscării contravalorii bunurilor. Mai mult, în procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor încheiate chiar și ulterior terminării transportului, ANAF menționează că fapta a fost constatată la momentul trecerii frontierei, când, strict din verificarea sistemului electronic, rezultă că nu fusese emis un cod valid UIT.“ USER pledează pentru abrogarea legislației privind sistemul RO e-Transport cel puțin în cazul transporturilor internaționale. Dacă în cazul transportului național de bunuri cu risc fiscal ridicat nu au existat atâtea probleme, OUG 115/14 decembrie 2023, care a extins obligativitatea declarării tuturor mărfurilor transportate internațional, a adus haos, nemulțumiri în rândul tuturor companiilor din România și incompatibilitatea Sistemului RO e-Transport cu tratatele, directivele și regulamentele Uniunii Europene. „Văzând concret implicațiile aplicării amenzilor de la 1 iulie, am luat legătura cu Dobrinescu Dobrev SCA, avocați și consultanți fiscali specializați, cu scopul de a acționa împreună nu doar pentru micșorarea sau amânarea sancțiunilor, ci pentru eliminarea completă a Sistemului RO e-Transport“, se mai arată în comunicatul USER.
Ministerul Finanţelor se joacă cu comunicatele de presă prin care anunţa amânarea aplicării sancţiunilor pentru e-Transport şi e-TVA, cu numai o zi înainte să fi intrat în vigoare. Deşi toată lumea se aştepta ca Finanţele să îşi recunoască neputinţa în aplicarea unei asemenea legi extensive şi ambiţioase şi să amâne aplicarea sancţiunilor, anunţul a venit în ultima zi înainte de aplicarea sancțiunilor și a oferit satisfacție doar unui număr extrem mic de operatori economici: cele aproape 300 de companii care dețin statut de operator economic autorizat (AEO). Sau cel puțin așa se înțelege din textul publicat în M.O., deși nu e specificat clar cine sunt acești operatori economici autorizați.
Deşi s-au trimis mii de adrese către Ministerul de Finanţe şi ANAF privind oferirea de lămuriri şi noutăţi despre cum se vor transmite datele telematice către portalul ANAF ale transporturilor rutiere, răspunsurile au întârziat până cu o zi înainte ca sancţiunile să intre în vigoare.
Era logic ca aplicarea sancțiunilor pe e-Transport să se amâne cel puțin încă 6 luni, pentru că Finanțele nu și-au îndeplinit obligațiile legale anunțate în lege: nu există aplicația gratuită prin care firmele de transport să poată transmite coordonatele GPS ale transporturilor efectuate și nici toți cei care au propria aplicație telematică nu pot transmite datele din GPS-ul propriu.
Din declarațiile strânse de la câțiva furnizori de servicii telematice foarte puțini au reușit să transmită locații GPS deja în portalul ANAF. Și atunci, dacă lucrurile abia încep timid să se miște, cum își pot îndeplini déjà obligațiile legale cei 41.000 de operatori de transport?
Inexplicabilă este și scutirea operatorilor economici autorizați de la această obligație legală. Cele câteva sute de operatori AEO autorizați sunt majoritatea case de expediții care nu dețin flote proprii și atunci cum se aplică această derogare, doar pentru AEO care dețin și camioane proprii sau nici transportatorii care lucrează pentru AEO nu trebuie să comunice poziția camioanelor?
În principiu se înțelege că transportatorii care lucrează pentru marii producători care dețin statut de AEO nu vor fi impactați de sancțiuni până la 1 ianuarie, legea urmând să se aplice doar pentru retailerii mai mari sau mai mici, micii producătorii români și restul pieței, însă abordarea extrem de heirupistă și care-i favorizează pe unii sau alții care au mai multă intrare la birourile șefilor de Finanțe este rușinoasă și ar trebui sancționată cu demisia ministrului Boloș.
În ceea ce privește sistemul e-TVA:
• se amână de la trei luni la șase luni, până la 1 ianuarie 2025, termenul de justificare a diferențelor de TVA, în raport cu datele din decontul precompletat de TVA;
• se prelungește termenul de cinci zile pentru verificarea informațiilor și datelor din decontul precompletat de TVA la 20 de zile și abrogarea notelor justificative, care implicau un efort suplimentar din partea experților contabili;
• se înființează Comitetul e-TVA format din reprezentanții MF și ai mediului de afaceri pentru monitorizarea mecanismului sistemului RO-eTVA și realizarea de îmbunătățiri constante într-un mediu partenerial, care să asigure combaterea evaziunii fiscale și reducerea gap-ului de TVA, cât și o digitalizare care să vină în sprijinul contribuabililor, în relație cu organele fiscale. Comitetul are rol consultativ, iar membrii lui nu vor fi remunerați;
• notificările de conformare nu vor produce efecte cu privire la indicatorii de risc fiscal, până la 1 ianuarie 2025;
• revizuirea cuantumului sistemului de amenzi, diferențiat pe categorii de persoane impozabile.
În ceea ce privește sistemul e-Factura:
Se stabilește o perioadă de 1 an, respectiv până la 1 iulie 2025, în care să nu fie obligatorie utilizarea RO e-Factura de către institutele/centrele culturale ale altor state care activează pe teritoriul României în baza unor acorduri interguvernamentale, precum și de către furnizorii/prestatorii acestora, având în vedere restricțiile tehnice actuale ale sistemului.
Clarificări pentru acordarea facilității fiscale în ceea ce privește salariul minim
Pentru acordarea facilității fiscale referitoare la neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 lei/lună se ajustează plafonul lunar de 4.000 lei, reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii, pentru perioada iulie-decembrie 2024.
Astfel, angajații care, prin cumulul noului salariul minim cu bonurile de masă ar fi depășit pragul de 4.000 lei, beneficiază în continuare de neimpozitarea celor 300 lei.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit