Ordinul nr. 2.545/6.316/2022, publicat la finele anului trecut, aprobă procedura de utilizare şi funcţionare a sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport.
Aplicaţia informatică este disponibilă în Spaţiul privat virtual (SPV), iar operatorii economici au obligaţia, de la 1 ianuarie 2023, să se înregistreze în SPV pentru utilizarea RO e-Transport, în cazul în care transportă bunuri cu risc fiscal ridicat cu o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală de peste 10.000 de lei, aferente cel puţin unei partide de bunuri care fac obiectul transportului. Atenţie, toate vehiculele cu masă maximă total autorizată de peste 2,5 t intră sub incidenţa noului ordin, deşi anterior se vorbea doar de maşini de peste 3,5 t.
Categoriile de operaţiuni de transport care vizează bunuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul naţional sunt prevăzute în OUG 41/2022. În sistemul RO e-Transport trebuie înregistrate date referitor la expeditor, beneficiar sau destinatar, denumirea, caracteristicile, cantităţile şi contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare şi descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat şi transportator, data declarată pentru începerea transpotului, precum şi codul unic de identificare (UIT) generat în momentul declarării transportului respectiv.
În cazul în care în cadrul unei partide de bunuri sunt transportate atât bunuri cu risc fiscal ridicat, cât şi alte tipuri bunuri, declaraţia trebuie să cuprindă toate categoriile de bunuri transportate, pentru acestea sistemul urmând să genereze un singur cod UIT.
Pentru transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat efectuat în sistem grupaj trebuie să se deţină un număr de coduri UIT egal cu numărul de partide de bunuri cu risc fiscal ridicat care fac obiectul respectivului transport. Partea bună este că, în urma negocierilor purtate în grupul de lucru constituit pentru discutarea normelor metodologice, s-a stabilit ca la operaţiunile de cross-docking mărfurile să poată circula cu un singur cod UIT, chiar dacă se schimbă vehiculul. Organizatorul transportului trebuie doar să intre în SPV şi să adauge numărul de înmatriculare al noii maşini pe care s-a făcut transbordarea. Nici firma de transport nu mai are obligaţia înscrierii codului UIT pe CMR şi nu mai trebuie să îl aibă înaintea obligatoriu înaintea începerii cursei; poate să îl primească şi ulterior, însă înaintea intrării în ţară şi trebuie să îl prezinte în caz de control.
Cea mai mare bătaie de cap în organizarea transporturilor care conţin bunuri cu risc fiscal ridicat o au importatorii şi casele de expediţie, care trebuie să cunoască toate codurile SAFT, de 8 cifre, pentru toate mărfurile transportate, indiferent dacă se încadrează sau nu în categoriile de risc. Este necesară constituirea unei baze de date cu toate aceste coduri, iar asta necesită multă muncă.
Deşi cărăuşii nu au nicio obligaţie în procesul de obţinerii a codului UIT pentru bunurile cu risc fiscal ridicat pe care le transportă, aceştia trebuie să se asigure că nu au încărcat mărfuri nedeclarate în RO e-Transport, dintre cele vizate de OUG 41/2022. Prin urmare, mai multă atenţie la cursele luate, pentru a nu fi în culpă.
Amenzile pentru cei care nu declară bunurile cu risc în noul sistem și cei care declară cantități diferite faţă de cele transportate real sunt cuprinse între 10.000 la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice şi respectiv de la 20.000 la 100.000 lei în cazul persoanelor juridice, plus confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate. În lipsa facturii de vânzare ori a avizului de însoţire a mărfii, contravaloarea bunurilor va fi determinată pe baza valorii medii unitare a bunurilor cu risc fiscal ridicat declarate în săptămâna anterioară în sistem pentru bunurile din aceeaşi poziţie tarifară. Strict în cazul confiscării mărfii, se ridică însă problema depozitării acesteia: a spaţiului special alocat şi a condiţiilor speciale de depozitare, dacă este cazul. Iar în situaţia în care organizatorul transportului dovedeşte că a fost sancţionat pe nedrept, dintr-o eroare de sistem, să zicem, iar marfa a fost confiscată şi depozitată impropriu, cine plăteşte pentru deteriorarea acesteia? Pentru că asigurarea nu acoperă astfel de situaţii.
Companiile care activează în industria auto din România trebuie să se preocupe, din 2023, pe lângă numeroase aspecte care țin de activitatea de bază, de tendințele din piața europeană și globală, de implementarea noilor sisteme de raportare fiscală, precum SAF-T, RO e-Factura sau RO e-Transport, este de părere Victoria Dobre, Senior Manager, Impozitare Indirectă, Deloitte România.
Mai exact, este vorba de cele trei sisteme, implementate aproape simultan, care fac parte din procesul de digitalizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Raportarea SAF-T – obligatorie din 2022 pentru marii contribuabili – presupune depunerea, în format digital, a noii declarații informative D406 privind fișierul standard de control fiscal. Declarația se depune lunar sau trimestrial, în funcție de perioada fiscală aplicabilă pentru TVA, iar elementele raportate se referă, printre altele, la date privind furnizori, clienți, facturi de achiziție sau de vânzare, plăți, încasări etc.
Marii contribuabili au intrat sub sfera raportării SAF-T în două etape, prima de la 1 ianuarie 2022, pentru cei incluși în această categorie la finalul anului trecut, și a doua de la 1 iulie 2022, pentru cei incluși ulterior. Ambele categorii au avut la dispoziție o perioadă de grație de șase luni, astfel că cei din prima categorie au avut ca termen de raportare pentru perioada ianuarie-iulie 2022 data de 31 august 2022, iar cei din a doua categorie mai au timp până pe 31 ianuarie 2023.
În plus, la 1 ianuarie 2023 intră în vigoare obligativitatea de raportare în acest sistem și pentru contribuabilii mijlocii, iar, pentru aceștia, ultima zi de raportare pentru perioada ianuarie-iunie 2023 este 31 iulie 2023. „Termenele de raportare sunt clare, dar gradul de conformare a fost afectat de o serie de mesaje din partea autorităților care au creat confuzie, cu privire la posibilitatea prelungirii perioadei de grație cu încă șase luni. La începutul lui august, ANAF a pus în dezbatere publică un proiect de ordin care conținea o astfel de propunere, având în vedere, potrivit referatului de aprobare, noutatea și complexitatea acestui tip de declarație. Însă acest ordin nu a fost aprobat până în prezent. Pe de altă parte, deși perioada de grație nu a fost extinsă în mod oficial, autoritățile fiscale au avut o abordare permisivă și au transmis contribuabililor doar notificări cu privire la faptul că sunt obligați să depună raportarea, fără să aplice, momentan cel puțin, amenzi celor care încă nu s-au conformat”, a explicat Victoria Dobre.
Pentru contribuabilii mijlocii, ANAF a publicat un alt proiect de ordin prin care propune reducerea numărului celor care urmează să implementeze obligatoriu raportarea SAF-T, de la 18.478 (conform statisticilor actuale) la 15.000, selectați în funcție de cifra de afaceri, volumul de taxe plătite și numărul de angajați. În același timp, pentru ceilalți 3.478 de contribuabili mijlocii se propune ca depunerea declarației informative D406 să devină opțională începând cu aceasta dată de referință. Însă, odată demarată raportarea în acest sistem, nu vor mai putea renunța ulterior.
Un alt sistem nou de raportare, intrat în vigoare la 1 iulie 2022, este RO e-Factura, care presupune emiterea facturilor în sistem electronic, la care ANAF are acces automat. Acesta este obligatoriu, în prezent, pentru facturile emise în relația cu instituțiile de stat (Business to Government – B2G), cât și pentru tranzacțiile între companii (Business to Business – B2B) cu bunuri cu risc fiscal ridicat.
Programul pilot are rolul de a pune bazele extinderii platformei pentru dezvoltări ulterioare și va asigura „know-how”-ul necesar dezvoltării sistemului generalizat de facturare electronică pe relația B2B. Autoritățile fiscale din România sunt în discuție cu Comisia Europeană în vederea obținerii acestei derogări încă din februarie 2022.
Sistemul național care vizează monitorizarea transportului de mărfuri cu risc fiscal ridicat pe teritoriul României, RO e-Transport, este în vigoare tot de la 1 iulie 2022, iar contribuabilii vizați trebuie să se conformeze, chiar dacă procedura a fost finalizată cu întârziere. Aplicarea sancțiunilor pentru neconformare a fost, însă, amânată, pentru a doua oară, până la 1 ianuarie 2023, astfel încât operatorii economici mai au timp să își pună la timp sistemele de raportare, fără să riște amenzi până atunci.
În acest caz, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile vizate o reprezintă implementarea acestui sistem în paralel cu SAF-T și cu RO e-Factura. „Conformarea la aceste noi cerințe de raportare presupune adaptarea sistemelor financiar-contabile ale fiecărei companii, astfel că acestea trebuie să caute soluții cât mai eficiente în acest scop. Spre exemplu, pentru RO e-Factura există soluții care se pot conecta cu orice sistem ERP sau soft de facturare și permit raportarea și recepția automată a facturilor electronice pe serverele ANAF. De asemenea, raportarea pe RO e-Transport se poate realiza prin intermediul unor soluții informatice avansate de raportare”. În concluzie, având în vedere timpul scurt de implementare, volumul și acuratețea datelor raportate, la care se adaugă resursele numeroase necesare pentru conformarea la noile cerințe de raportare, companiile vizate, inclusiv cele din domeniul auto, trebuie să ia măsuri pentru a se conforma, dat fiind că, de la 1 ianuarie 2023, este posibil să apară și sancțiunile, a concluzionat Victoria Dobre.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit