Pe 10 aprilie a avut loc la Oradea o nouă conferință Tranzit, la care a participat în calitate de vorbitor Artur Kalisiak, Director de Proiecte Strategice în cadrul asociației poloneze de transport și logistică TLP.
În panelul dedicat decarbonizării transportului rutier, acesta a prezentat ipotezele programului polonez de sprijin pentru companiile care investesc în camioane cu emisii reduse și a subliniat că, potrivit anunțului guvernului polonez, înscrierile urmează să înceapă în al doilea trimestru din 2025.
Reprezentantul TLP s-a referit și la costurile tranziției energetice suportate de antreprenorii din transporturi și a arătat că, deși camioanele electrice sunt tot mai prezente în dezbaterea publică, ele sunt deocamdată utilizate mai ales în transportul pe distanțe scurte, de până la 150-200 km, iar costurile totale de operare și nivelul de degradare/depreciere sunt încă dificil de estimat.
În cadrul aceluiași panel, despre care veți putea citi mai multe aici pe site și în revista Tranzit, ceilalți vorbitori s-au referit la proiectul românesc de subvenții pentru achiziționarea de vehicule cu emisii zero, care a fost suspendat după consultări în așteptarea versiunii sale actualizate, așa cum explică Artur Kalisiak pentru membrii TLP.
Acesta adaugă că participanții la conferință au fost interesați mai ales de panelul dedicat sistemului de monitorizare a transporturilor RO e-Transport, instrument analog sistemului polonez SEND, care acoperă toate operațiunile de transport efectuate în România, inclusiv cabotaj, import și export. Interesul vine inclusiv din faptul că sistemul RO e-transport în forma sa actuală întâmpină numeroase probleme tehnice, iar procesul de îmbunătățire este lent. Discuțiile cu transportatorii români prezenți la conferința Tranzit au arătat, așa cum constată Artur Kalisiak, că industria transporturilor din România și din Polonia se confruntă cu provocări similare: deficit de șoferi, cerințe ridicate legate de tranziția energetică și scăderea numărului de mărfuri disponibile. Iar diferențele dintre cele două piețe se datorează în principal producției interne mai mici din România și ponderii mai mari a transportului fără încărcătură, în special în raport cu piața germană.
Cu toate acestea, România rămâne o țară cu potențial economic și logistic în creștere, iar dezvoltarea infrastructurii de transport poate contribui la îmbunătățirea eficienței operaționale a companiilor care activează în regiune, concluzionează reprezentantul TLP.
Aderarea României la Spațiul Schengen a generat pentru administrația fiscală noi provocări, întrucât s-a renunțat la controalele fizice asupra tuturor mijloacelor de transport în punctele de trecere a frontierei de stat și s-a implementat o metodă selectivă de control pe drumurile publice și în spațiile de servicii situate în proximitatea granițelor cu statele membre UE învecinate.
Astfel, în noua formă de control, utilizând sistemele de camere de luat vederi cu recunoaștere a numerelor de înmatriculare ale vehiculelor care intră/ies în/din România, coroborat cu datele declarate anticipat de utilizatori prin Sistemul RO e-Transport, sistemul informatic alertează în mod operativ echipele mobile de control ale DGAF. Acestea din urmă sunt dotate cu autospeciale inscripționate ANAF-Antifraudă, cu mijloace acustice și vizuale necesare pentru identificarea mijloacelor de transport vizate de sistemul informatic, în vederea interceptării dinamice și îndrumării/însoțirii acestora în spațiile de parcare/de servicii în care sunt amenajate zone speciale de control. Autospecialele ANAF-DGAF sunt constituite ca birouri mobile în care inspectorii antifraudă au la dispoziție mijloacele IT necesare pentru a accesa la distanță bazele de date ANAF, precum și alte mijloace tehnice necesare controlului în trafic.
În ianuarie 2025, DGAF a efectuat în proximitatea punctelor de acces în/din România acțiuni de control constând în verificarea a 5.275 vehicule de transport marfă, ceea ce reprezintă 3.61% din traficul monitorizat. Cu ocazia controalelor antifraudă desfășurate în mod operativ au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1.487.500 lei și s-a dispus confiscarea contravalorii bunurilor de 612.727 lei. Totodată, urmare analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost inițiate acțiuni specifice de control antifraudă prin care au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat în valoare de 53.763.644 lei. Pentru respectarea prevederilor cadrului legal RO e-Transport, dar și pentru combaterea activităților ilicite de transport a bunurilor fără documente de proveniență legală, activitatea de monitorizare și control desfășurată de ANAF-DGAF va continua în perioada următoare atât în proximitatea punctelor de acces în/din România cât și pe principalele drumuri și noduri rutiere din interiorul României, se anunță într-un comunicat de presă ANAF.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit