România Archives - Pagina 17 din 94

Piața construcțiilor din România a început anul cu un nivel foarte ridicat de activitate, aproape de maximele istorice, alimentat în principal de investițiile publice, dar și de interesul constant al dezvoltatorilor privați. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu aproape 8% între ianuarie și noiembrie 2025 față de anul precedent, apropiindu-se de recordul înregistrat în 2023, potrivit raportului anual al Colliers.

Această evoluție arată că sectorul construcțiilor rămâne foarte activ și reușește să facă față presiunilor și incertitudinilor crescânde din ultimii ani. În plus, Colliers menționează că în 2025 sectorul construcțiilor au reprezentat aproape 9% din produsul intern brut al României, cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, mult peste media de 5% a statelor membre.

Pe segmente, creșterea pieței este trasată în principal de lucrările de inginerie, în special proiectele finanțate din fonduri publice, precum infrastructura și marile spitale, care au atins niveluri record în 2025. Construcțiile nerezidențiale au urcat cu peste 11% față de 2024, apropiindu-se de maximele înregistrate în 2023. Și sectorul rezidențial a avut o evoluție solidă, cu o creștere de peste 12%, deși rămâne sub vârful istoric recent, menținându-se însă constant peste nivelurile de dinainte de pandemie. Per ansamblu, activitatea din construcții în 2025 a ajuns aproape la dublul nivelului anterior pandemiei, confirmând ritmul accelerat al lucrărilor din ultimii ani.

„Datele arată foarte clar că piața construcțiilor din România funcționează la o turație foarte ridicată, apropiată de maximele istorice, iar acest ritm este susținut în principal de proiectele publice de mari dimensiuni. Este însă important de înțeles că vorbim despre volume de lucrări, adică despre intensitatea activității și numărul de ore de muncă, nu despre valoarea financiară a investițiilor, ceea ce face rezultatele cu atât mai spectaculoase. Am interpreta aceste informații în următoarea cheie: ritmul și amploarea schimbărilor sunt la un nivel semnificativ, iar dacă putem menține această direcție, țara va arăta foarte diferit peste 10 ani.”, a precizat Alexandru Atanasiu, Partner | Head of Construction Services.

Chiar dacă nivelul activității rămâne ridicat, perspectivele pe termen scurt și mediu sunt marcate de presiuni suplimentare. Începând cu 2026, a intrat în vigoare o taxă pe carbon pentru materialele de construcții importate din afara Uniunii Europene. Primele estimări sugerează că aceasta ar putea crește costurile cu 10%–15%, deși amploarea efectivă va fi mai clară pe parcursul anului.

Având în vedere dependența ridicată a României de importuri de oțel, aluminiu și alte metale, este puțin probabil ca aceste costuri suplimentare să fie absorbite complet de companiile din construcții. În practică, o parte importantă va fi transferată mai departe în lanțul de producție, ceea ce va pune presiune asupra prețurilor finale ale proiectelor.

Cum finanțarea rămâne selectivă, iar costurile sunt deja la niveluri ridicate, o nouă scumpire ar putea reduce apetitul pentru investiții, în special în sectorul privat.

Aceste presiuni sunt accentuate și de contextul geopolitic global, care a îngreunat aprovizionarea și a crescut costurile materialelor. În 2025, indicii care urmăresc prețurile unor materiale de construcții au atins niveluri record atât în Europa, cât și în Statele Unite. Cuprul, de exemplu — un material esențial pentru construcții — s-a scumpit cu peste 40% și a ajuns la maxime istorice, în timp ce și alte metale de bază au înregistrat creșteri importante.

Pe plan local, piața muncii din construcții a atins, la rândul ei, un nivel record: aproximativ 462.000 de angajați în iulie 2025, cu 1% mai mult față de anul precedent. Consultanții Colliers subliniază că ușoara scădere observată în lunile următoare nu schimbă tendința generală și poate fi pusă inclusiv pe seama factorilor sezonieri.

În același timp, deși presiunile salariale sunt tot mai vizibile într-o piață a muncii care rămâne tensionată, salariile din România în construcții sunt încă sub nivelul celor din alte țări din Europa Centrală și de Est. Acest lucru oferă companiilor un anumit spațiu de manevră, mai ales într-un context în care celelalte costuri sunt deja în creștere.

Consultanții Colliers subliniază că, în aceste condiții, sectorul construcțiilor din România continuă să înregistreze marje operaționale peste media Uniunii Europene. Această situație oferă un anumit grad de amortizare a presiunilor de cost, chiar dacă mediul rămâne unul dificil.

„În ultimii ani, construcțiile au ajuns să cântărească tot mai mult în economia României. În primele trei trimestre din 2025, sectorul a reprezentat 8,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană și semnificativ peste media de 5% a statelor membre. Această pondere arată cât de mult se bazează economia pe construcții, dar scoate în evidență și o anumită vulnerabilitate, având în vedere că peste jumătate din activitate este legată de lucrările de inginerie finanțate din fonduri europene. Deși acesta nu este scenariul de bază, eventuale întârzieri sau blocaje în accesarea fondurilor europene ar putea avea un impact vizibil asupra sectorului, cu efecte care s-ar resimți mai larg în economie.”, a explicat Alexandru Atanasiu.

Pentru 2026, consultanții Colliers anticipează o evoluție mai echilibrată a pieței construcțiilor, într-un context în care presiunile asupra costurilor vor continua să fie ridicate. Activitatea va depinde în mare măsură de investițiile publice, cu condiția menținerii unui climat politic stabil.

În paralel, investitorii privați își ajustează deja planurile și calendarul proiectelor, pregătindu-se pentru o relansare a pieței pe termen mediu.

În ședința din 19 februarie 2026, Guvernul României a adoptat Hotărârea nr. 83 privind reaprobarea Notei de fundamentare pentru o investiție strategică destinată modernizării sistemului național de urgență. Actul normativ vizează dotarea cu ambulanțe noi a Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, a Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare, a serviciilor județene de ambulanță și a Serviciul de Ambulanță București-Ilfov.

Hotărârea, publicată în Monitorul Oficial și semnată de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan, stabilește cadrul legal și financiar pentru achiziția a 1.200 de ambulanțe moderne, în contextul creșterii presiunii asupra sistemului de intervenție medicală de urgență și al uzurii accelerate a flotei existente.

Investiție de peste 1,1 miliarde de lei prin PNRR

Proiectul are o valoare totală de aproximativ 1,13 miliarde de lei cu TVA și va fi finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei „Sănătate”, investiția I4 – Modernizarea asistenței medicale de urgență. Fondurile provin din componenta de împrumut a mecanismului european, iar implementarea se va realiza prin bugetul Ministerul Afacerilor Interne.

Potrivit documentului, vor fi achiziționate 1.000 de ambulanțe de tip B 4×4, utilizate pentru intervenții de urgență și transport medical asistat, și 200 de ambulanțe de tip C, destinate intervențiilor medicale avansate și terapiei intensive mobile.

Ministerul Afacerilor Interne, prin IGSU, va fi responsabil de derularea proiectului și de utilizarea fondurilor, în timp ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor, conduse de Dragoș-Nicolae Pîslaru și Alexandru Nazare, va asigura cadrul financiar și coordonarea investiției.

Autoritățile subliniază că, în ultimii ani, ambulanțele existente nu au reușit să acopere întregul necesar operațional. Creșterea perioadelor de indisponibilitate, cauzată de uzură și costuri ridicate de mentenanță, a afectat capacitatea de răspuns la urgențe medicale.

Datele oficiale arată că, în perioada 2017–2025, au fost achiziționate peste 1.300 de ambulanțe prin programe anterioare, însă evoluția nevoilor operaționale și creșterea solicitărilor au făcut necesară continuarea investițiilor.

Reaprobarea Notei de fundamentare a fost necesară și pentru schimbarea sursei de finanțare, inițial prevăzută prin Programul Dezvoltare Durabilă, dar mutată ulterior pe PNRR pentru a evita riscul pierderii fondurilor și pentru a asigura implementarea integrală a proiectului.

Contractul de finanțare, semnat în decembrie 2025, prevede o durată de implementare de doi ani, cu termen final estimat la 31 august 2026. O parte semnificativă a fondurilor, peste 442 milioane lei, a fost deja alocată la finalul anului trecut, urmând ca restul sumei să fie utilizat în cursul lui 2026.

Prin această investiție, autoritățile urmăresc reducerea timpilor de intervenție, creșterea siguranței pacienților și a personalului medical, precum și reducerea costurilor de întreținere pe termen lung.

Modernizarea flotei de ambulanțe este considerată esențială pentru creșterea calității serviciilor medicale de urgență și pentru consolidarea capacității de răspuns în situații critice.

Reprezentanții autorităților subliniază că noile ambulanțe vor fi dotate cu echipamente medicale moderne și vor contribui la salvarea unui număr mai mare de vieți, în contextul creșterii constante a solicitărilor pentru intervenții de urgență la nivel național.

Investiția face parte dintr-un program mai amplu de reformă și modernizare a infrastructurii de urgență din România, finanțat din fonduri europene, care include atât dotări tehnice, cât și dezvoltarea infrastructurii și a capacității operaționale a serviciilor de intervenție.