Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
În primul trimestru al anului, înmatriculările de autoturisme noi în UE au crescut cu 4%, în mare parte datorită performanței solide înregistrate în luna martie. Piața a fost susținută de o activitate robustă a consumatorilor, stimulată de beneficiile fiscale și noile programele revizuite de stimulare din principalele țări europene.
Vehiculele hibride sunt cea mai populară alegere a cumpărătorilor europeni în ceea ce privește tipul de propulsie, iar hibridele și-au consolidat poziția, subliniind importanța unei căi neutre din punct de vedere tehnologic către decarbonizare.
În schimb, România înregistrează o scădere semnificativă a înmatriculărilor de noi autoturisme.
Evoluția pieței auto în primul trimestru
Potrivit ACAROM, în primul trimestru al anului, în UE au fost înmatriculate 2.822.616 de autoturisme, în creștere cu +4% față de primul trimestru al anului trecut. Segmentarea pe tipuri de propulsie arată schimbări importante. Din totalul autoturismelor înmatriculate în UE, 546.937 unitati au fost full electrice, o creștere de +32.5%, reprezentand 19.4% din piață și 1.357.765 unități hibride, creștere de +22%, comparativ cu primul trimestru al anului trecut. Aceste cifre confirmă accelerarea tranziției către mobilitatea electrică, un subiect tot mai prezent în industria auto europeană.
În schimb, în aceeași perioadă a anului, înmatriculările de autoturisme pe benzină au scăzut cu 18,2%, înregistrându-se scăderi pe toate piețele importante. Franța are cea mai semnificativă contracție, cu o scădere bruscă a înmatriculărilor de 40,3%, în timp ce și alte piețe cheie au înregistrat scăderi de două cifre: Italia (-18,6%), Spania (-18,1%) și Germania (-16,1%).
Cu 636.502 de autoturisme noi înmatriculate în primul trimestru, cota de piață a autoturismelor pe benzină a scăzut la 22,6% de la 28,7% anul trecut.
De asemenea, piața autoturismelor diesel a continuat tendința descendentă, deși într-un ritm mai lent, scăzând doar cu 15,7% și reprezentând 7,7% din înmatriculările de autoturisme noi.
Topul celor mai bine mai multe autoturisme noi înmatriculate în UE este dominat de Grupul Volkswagen, cu 891.119 unități și o creștere de +1,4%, urmat de Stellantis cu 563.490 unități și o creștere de +7,3%. Pe a treia poziție se află Grupul Renault cu 318.788 unități și o scădere de –7,4%, dintre care Dacia cu 128.157 unități, în scădere și ea cu –17,7%. Scădere înregistrează și marca Ford cu 100.056 unități, –14,6%.
Aceste rezultate pot fi analizate în contextul schimbărilor de strategie ale marilor grupuri auto, precum electrificarea VW, repoziționarea Stellantis sau performanța Dacia în Europa.
România se situează pe locul 18 în UE, cu 27.275 autoturisme noi înmatriculate în primele trei luni ale anului, în scădere puternică, de –19% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Structura pieței românești arată însă o evoluție mixtă. Cele cu propulsie electrică, în număr de 2.587 unități au o creștere de +19.7%, dar cele hibride, 15.740 unitati, înregistrează scădere de -0.3%.
Piața autohtonă continuă să fie dominată de Dacia, care își menține poziția de lider în primul trimestru, cu 6.694 de autoturisme noi înmatriculate. Marca românească depășește cu mult competiția, într-un context în care majoritatea constructorilor se confruntă cu presiuni legate de costuri, tranziția către electrificare și schimbările din comportamentul consumatorilor.
Clasamentul din România arată o piață în care brandurile asiatice continuă să câștige teren, în timp ce mărcile tradiționale europene își mențin pozițiile, dar cu evoluții diferite în funcție de segment și strategie.
Cu un volum aproape dublu față de următorul clasat se află Toyota, cu 3.662 unitati, în timp ce Cherry intră în top 10, cu 1.226 unitati, confirmând ascensiunea rapidă a producătorilor chinezi pe piața locală.
Nici producția de autoturisme autohtone nu stă mai bine, înregistrând o scădere în primul trimestru, continuând tendința descendentă observată la începutul anului. Au fost fabricate 128.419 unități, o scădere de -5.4% față de perioada similara din 2024, respectiv 135.723 unitati .
Cele două mari uzine auto din țară au avut volume aproape egale:
Cifrele sunt în creștere în UE și pe segmentul de vehicule comerciale
Piața europeană a vehiculelor comerciale a început anul pozitiv, performanțele variind de la un segment la altul. În timp ce creșterea pe segmentele autoutilitarelor și camioanelor reflectă o redresare pornind de la un nivel scăzut, segmentul autobuzelor se remarcă printr-un ritm de creștere puternic de la începutul anului. Între timp, ponderea totală a vehiculelor reîncărcabile electric este în creștere, dar progresul rămâne prea lent, adoptarea pe piață fiind încă limitată de condiții favorabile insuficiente.
Potrivit ACEA, vânzările de autoutilitare noi în UE au crescut cu 2,3%, cu rezultate mixte pe cele patru piețe principale. Spania a înregistrat cea mai puternică creștere (+13%), urmată de Franța (+3,7%). În schimb, Germania și Italia au înregistrat scăderi de 9% și, respectiv, 1,7%.
Înmatriculările de camioane noi în UE au crescut, de asemenea, cu 10,7%, totalizând 81.766 de unități. Această evoluție a fost determinată în principal de o creștere de 12,6% a vânzărilor de camioane grele și o creștere mai modestă de 0,7% a camioanelor medii. Dintre piețele majore, Polonia (+32,8%) și Spania (+17,1%) au creșteri de două cifre, urmate de Germania (+6,9%). În schimb, Franța a înregistrat o scădere de 1,4% față de primul trimestru al anului trecut.
În ceea ce privește segmentul vânzărilor de autobuze noi în UE, vânzările au crescut cu 24,5%, ajungând la 10.964 de unități. Dintre piețele majore, Germania are o creștere puternică de +34,7%, urmată de Italia (+23,7%) și Franța (+22%). Pe de altă parte, Spania a înregistrat o scădere de 6,2%, în timp ce Polonia a înregistrat o creștere notabilă de 62,6%.
Motorul diesel rămâne opțiunea preferată a cumpărătorilor europeni, deși înmatriculările au scăzut cu -0,8% la 288.484 de unități, ceea ce a dus la reducerea cotei de piață la 80%. Furgonetele reîncărcabile electric au înregistrat o creștere de 42%, captând o cotă de piață de 12%. În schimb, modelele pe benzină au scăzut cu 27,1%, reducându-și cota de piață la 3,7%, în scădere de la 5,2%. Înmatriculările de autoutilitare hibride au crescut, de asemenea, cu 42,1%. Cu toate acestea, ele au reprezentat doar 3,5% din piața UE.
Motorina și-a menținut poziția dominantă pe piața camioanelor în primul trimestru. Camioanele diesel au reprezentat 92,4% din înmatriculările noi din UE, în creștere cu 11%. Și cele electrice au crescut cu 40,1%, asigurându-și 4,4% din piață (față de 3,5% anul trecut). Franța (+66,3%) și Germania (+58,9%) au condus această expansiune, în timp ce Țările de Jos (-1,3%) au înregistrat o scădere. Împreună, aceste piețe au reprezentat 71% din totalul înmatriculărilor pentru acest segment.
Înmatriculările de autobuze electrice noi au crescut cu 36%, la fel și cota de piață a acestora, de la 20% în primul trimestru al anului trecut la 21,8%. Italia, a doua cea mai mare piață după numărul total de înmatriculări, are o creștere deosebit de puternică (+161,2%).
De asemenea, în creștere sunt și înmatriculările de autobuze diesel, cu 24,8%, deținând o cotă de piață de 65,7%. În schimb, înmatriculările de autobuze hibride au scăzut la 10,6%, reprezentând acum 5,1% din piață.
În România, cifrele sunt în scădere și în ceea ce privește piața înmatriculărilor vehiculelor comerciale, singurul segment care a înregistrat creșteri în primul trimestru este fiind cel al camioanelor cu circa 500 de unități, în timp ce s-au înmatriculat cu 100 de autoutilitare și cu aproape jumătate din autobuze noi mai puține decât anul trecut.
Potrivit Institutului Național de Statistică, înmatriculările noi de vehicule pentru transportul mărfurilor au înregistrat creṣteri la categoria autotractoare cu 7,5% ṣi la categoria remorci ṣi semiremorci cu 2,6%, dar ṣi scădere la categoria autocamioane, cu 7,2%.
Sectorul auto continuă să fie unul dintre cele mai importante motoare economice ale Uniunii Europene, conform celor mai recente date privind contribuția industriei la economie, ocupare și inovare. În total, 13,6 milioane de europeni lucrează în industria auto, ceea ce reprezintă un element esențial pentru competitivitatea și stabilitatea economică a regiunii.
Alți indicatori cheie sunt veniturile fiscale generate pentru guvernele europene în valoare de 414,7 miliarde euro, excedentul comercial pentru Uniunea Europeană de 93,9 miliarde euro, peste 8% din PIB-ul UE este generat de industria auto, iar 84,6 miliarde euro reprezintă investițiile anuale în cercetare și dezvoltare, adică 34% din totalul Uniunii Europene.
După aderarea la Uniunea Europeană, România a intrat treptat într-o etapă în care infrastructura feroviară a început să absoarbă volume tot mai mari de finanțare europeană. Potrivit unei analize publicate de RailFreight, alocările cumulate orientate spre calea ferată au ajuns la aproximativ 10 miliarde de euro, iar efectele se văd deja în modernizarea unor axe esențiale ale rețelei. În paralel, politica de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027 pune la dispoziția României 31,5 miliarde de euro pentru ansamblul investițiilor, inclusiv infrastructură de transport.
Potrivit aceleiași surse, cu aceste fonduri au fost modernizați circa 600 km de cale ferată, iar alți 900 km sunt în lucru, cu o valoare estimată la aproximativ 6 miliarde de euro. În același timp, datele oficiale CFR arată că rețeaua românească are 10.628 km, dintre care 4.031 km sunt electrificați. Cu alte cuvinte, investițiile sunt importante, dar ele se aplică încă unei infrastructuri foarte extinse și parțial învechite.
Coridorul Curtici-Constanța a rămas axa principală a modernizării.
Cea mai mare parte a resurselor a fost direcționată spre coridoarele TEN-T, iar în mod special spre axa Rin-Dunăre, care leagă Curtici de Constanța. Miza acestei magistrale este evidentă: conectarea frontierei vestice cu principalul port românesc de la Marea Neagră, într-un culoar util atât pentru marfă, cât și pentru pasageri. Strategia CFR pentru infrastructură confirmă că proiectele prioritare sunt concentrate pe rețeaua TEN-T și pe coridoarele europene, în parteneriat cu Comisia Europeană.
Lucrările cele mai complicate rămân cele din zona montană și din Transilvania.
Pe coridorul principal, unele dintre cele mai dificile intervenții sunt cele dintre Brașov și Sighișoara, unde proiectele includ tuneluri și lucrări de artă majore. RailFreight nota că tunelurile aflate în execuție în această zonă sunt programate pentru finalizare în 2028, iar alte segmente din direcția Simeria se apropie deja de final. Separat, documentația oficială privind strategia feroviară și proiectele în curs arată că modernizarea axelor principale continuă să fie tratată ca prioritate națională și europeană.
Portul Constanța explică de ce transportul de marfă este în centrul acestor investiții.
Obiectivul de fond al programului de modernizare nu este doar creșterea vitezei comerciale pe calea ferată, ci și consolidarea rolului Constanței ca poartă logistică a României. În această logică, intermodalitatea, electrificarea și interoperabilitatea capătă o importanță specială. Strategia CFR subliniază explicit nevoia de a adapta rețeaua pentru sarcină pe osie de 22,5 tone și pentru trenuri de 740 m, standarde esențiale pentru transportul european de marfă.
Comparată cu state precum Spania, care și-a construit cea mai mare rețea de mare viteză din Europa, România este încă într-o etapă de recuperare. Totuși, datele din ultimii ani arată că fondurile europene au început să schimbe în mod real infrastructura feroviară românească, mai ales pe coridoarele strategice.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit