După perioada Covid, oamenii de știință și economiștii au susţinut că recuperarea economică va fi foarte lentă. Dar Europa s-a confruntat cu un fenomen total opus: în 2021 aceeași piață din perioada pre-Covid a revenit pe nepusă masă. “Deși toți ne așteptam la o revenire a cererii în 4-5 ani, noi, în Europa de Est ne-am confruntat anul trecut cu aceeaşi cerere pe care am avut-o înainte de Covid. Iar fabricile nu au fost în măsură să producă suficiente camioane, astfel că termenele de livrare s-au tot extins până am ajuns la aproape un an.
În continuare ne confruntăm cu o cerere relativ mare, în timp ce producătorii nu reușesc să acopere această cerere cu o producție suficientă”, a explicat Zoltan Tringer, directorul general al Renault Trucks – Regiunea Est (Ungaria, România, Bulgaria și Ucraina).
Pe lângă problemele din lanțul de aprovizionare cauzate de lipsa de componente a venit creșterea complet necontrolată a prețului materiei prime, care s-a extins acum, ca o consecință a conflictului și a războiului din apropierea noastră, cu scumpirea necontrolată a energiei. Deja de la începutul anului trecut ne confruntăm cu aceste dificultăți și niciun producător nu își poate asuma costul viitor al producției peste mai mult de 5-6 luni. Astfel, pe de o parte, producatorii de camioane nu sunt capabili să produca atâtea camioane câte sunt necesare pe piață, pentru că transportul merge încă destul de bine, și, pe de altă parte, încă există o problemă legată de preț. Iar „această problemă va continua probabil până la instalarea unei crize economice, care, potrivit economiștilor, ar trebui să se întâmple destul de curând, ca urmare a faptului că prețurile mari la energie nu vor putea fi absorbite în producție și, mai departe, în consum”.
Producatorii de camioane monitorizează foarte atent fiecare comandă, deoarece din cauza termenelor mari de livrare unii transportatori sunt tentați să plaseze comenzi la mai mulți producători deodată și, în funcție de evoluția pieței, comenzile s-ar putea modifica.
“Totusi”, spune Zoltan Tringer, “nu vedem posibile situații de renuntare la comenzile plasate, poate doar accidental. Dar acest lucru este supracompensat de lipsa de active din piaţă, pentru că acesta este al treilea an consecutiv când nu suntem capabili să producem suficiente camioane pentru întreaga industrie europeană de transport, care are mai puţine camioane noi în exploatare decât ar fi nevoie și acest lucru compensează acest posibil prim semn al unei încetiniri. Dar dacă apare o criză mai serioasă, e posibil să ne confruntăm cu mai multe anulări, pentru că mediul actual de afaceri, din care unii profită, nu e unul sănătos și ne dorim să revenim la condiții normale, cu 4-5 luni termen de livrare.” Renault Trucks avea, la începutul lui decembrie, acoperită aproape integral producția pentru 2023. Organizația Renault Trucks – Regiunea Est (Ungaria, România, Bulgaria și Ucraina) – face eforturi să aibă camioane rulate disponibile, pentru că sunt foarte cerute, iar prețul a urcat la cote record.
Potrivit studiului Deloitte Central European Corporate R&D Report 2022, companiile din Europa Centrală intenționează să investească în activități de cercetare-dezvoltare în următorii doi ani investind sume similare cu cele alocate activităților de acest gen în ultimii trei ani. Totodată, doar 25% dintre acestea plănuiesc să aloce sume mai mari în acest scop.
Studiul, ajuns la a șaptea ediție, a fost realizat în Cehia, Croația, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria, inclusiv în România, având peste 130 de companii participante.
Pe termen mediu, 40% dintre companiile participante sunt optimiști și preconizează că vor investi mai mult în acest domeniu în următorii trei-cinci ani față de anii precedenți.
Principalii factori care îi preocupă pe antreprenori în decizia de a investi constă în disponibilitatea personalului calificat și experimentat în domeniu (38%), în volumul de stimulente financiare și fiscale pe care le au la dispoziție (26%) și în stabilitatea sau transparența legislației (20%).
„Investițiile în cercetare-dezvoltare aduc beneficii pe termen lung, de la stimularea sistemului de învățământ, la creșterea productivității, a salariilor și, implicit, îmbunătățirea standardelor de viață. Rezultatele studiului nostru confirmă intenția companiilor de a continua să investească în activități de cercetare-dezvoltare, fiind preocupate atât de identificarea și de atragerea personalului calificat, cât și de disponibilitatea stimulentelor fiscale și financiare. Și în România, companiile sunt tot mai interesate de activitățile de cercetare-dezvoltare, iar autoritățile iau măsuri pentru a simplifica legislația în domeniu, pentru a le asigura un acces mai facil la finanțare.”,
a declarat Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România.
Cele mai mari investiții de până la 10 milioane de euro vizează dezvoltarea unor produse și procese inovative (38%), precum și proiectele de automatizare și digitalizare (34%). Mai mult, companiile intenționează investiții importante, care pot ajunge la un milion de euro pentru îndeplinirea standardelor ESG (Environmental, Social and Governance – politici de mediu, sociale și de guvernanță corporativă). Astfel, 57% au în vedere dezvoltarea unor soluții noi pentru călătorii și transporturi, ca de pildă cele de tip eMobilitate (metode de eficientizare a transportului, personal sau de marfă, bazate pe tehnologie; de exemplu soluții de încărcare pentru mașinile electrice, ce conțin date despre infrastructura de alimentare, costul orar al energiei, monitorizarea consumului etc.), utilizarea combustibililor bazați pe hidrogen, gaz natural lichefiat sau comprimat etc., iar 59% plănuiesc investiții în mecanisme de economisire a energiei și a apei.
Studiul din acest an arată că peste 30% nu aplică facilitățile fiscale disponibile pentru cercetare-dezvoltare, cu toate că firmele sunt familiarizate cu stimulentele financiare și fiscale. Din cauza criteriilor neclare de identificare a unei activități de cercetare-dezvoltare, acestea sunt accesate în mică măsură de către companii.
65% dintre participanți se asociază cu entități terțe, cum ar fi universități sau instituții de cercetare, colaborări care se dovedesc a fi benefice pentru toate părțile implicate. În primul rând atrag cercetători experimentați în proiectele pe care le dezvoltă, iar la rândul lor instituțiile partenere au prilejul să se implice în activități practice interesante și pot obține finanțare suplimentară. De asemenea, 70% își protejează expertiza și drepturile de proprietate intelectuală aplicând o politică de confidențialitate a companiei, 43% prin înregistrarea mărcii, însă 40% prin brevete.
02.10.2020
Ultimul număr: Iunie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit