Vrei să fii la curent cu ultimele noutăți?
Abonează-te la newsletter.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) constată că, deși majorarea salariului minim este necesară din perspectivă socială, aceasta nu poate înlocui politicile economice care susțin productivitatea, investițiile și competitivitatea.

Organizația evidențiază faptul că o creștere a salariului minim necorelată cu productivitatea muncii riscă să producă efecte inverse celor urmărite: presiuni inflaționiste, costuri mai mari pentru companii, investiții amânate și o pierdere a competitivității economiei.

România a avut în ultimii ani una dintre cele mai rapide creșteri ale salariului minim din Europa Centrală și de Est. De la 3.000 de lei în ianuarie 2023, acesta a ajuns la 4.325 de lei în iulie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de peste 44% în mai puțin de patru ani. În același timp, organizații internaționale precum OECD semnalează că ritmul creșterii salariilor depășește deja ritmul productivității, ceea ce pune presiune pe economie.

CONAF subliniază că dezbaterea trebuie scoasă din zona emoțională și mutată în una strict economică. Nevoia de venituri mai mari este reală, în condițiile în care inflația și costul vieții au afectat semnificativ populația. Totuși, spun reprezentanții mediului antreprenorial, economia nu poate absorbi dezechilibrele dintre salarii și productivitate fără efecte secundare.

Pentru companii, mai ales pentru IMM-uri, impactul unei astfel de majorări depășește simpla creștere a salariului brut. Se extinde asupra contribuțiilor, a întregii grile salariale și a costurilor operaționale. Sectoare precum retail, HoReCa, agricultură, textile sau servicii cu valoare adăugată redusă sunt printre cele mai expuse.

În acest context, organizația face referire și la un fenomen îngrijorător din economie: numărul ridicat de firme care își închid activitatea. În 2025, peste 74.000 de companii au fost radiate, iar în decembrie au dispărut aproape 16.000 de entități economice, potrivit datelor ONRC.

De asemenea, CONAF observă că adesea deciziile economice majore sunt luate fără analize de impact suficiente și în timp real, în condițiile în care datele statistice apar cu întârziere. Acest lucru face dificilă evaluarea efectelor reale asupra pieței muncii, inflației sau investițiilor.

România are nevoie de o schimbare de abordare, în care deciziile economice să fie fundamentate mai mult pe date și mai puțin pe presiuni de moment.

În sprijinul acestei idei, sunt invocate și dezechilibrele structurale ale economiei, precum nivelul redus al intermedierii financiare. România are un grad de îndatorare semnificativ mai mic decât media europeană, ceea ce indică un acces mai limitat al companiilor la finanțare pentru investiții și dezvoltare.

Salariile sustenabile nu pot fi rezultatul unor decizii administrative izolate, ci al unui ecosistem economic bazat pe investiții, inovare, acces la capital și creșterea productivității. În lipsa acestora, CONAF consideră că majorările rapide ale costului muncii riscă să fie absorbite prin scumpiri și încetinirea economiei.

„România vorbește tot mai des despre venituri europene, dar o face într-o economie care nu a reușit încă să producă, în același ritm, productivitate, investiții, acces la capital și competitivitate comparabile cu ale statelor pe care le invocă drept reper. Salariul minim trebuie să crească. Munca prost plătită nu poate rămâne, la nesfârșit, o formă acceptată de vulnerabilitate socială. Dar creșterea salariilor nu poate fi desprinsă de capacitatea firmelor de a o finanța și de forța economiei de a o valida. Problema României nu este dorința de a majora veniturile. Problema este tentația de a trata salariul minim ca pe o soluție administrativă la o slăbiciune economică structurală. O economie nu devine mai bogată prin hotărâre de guvern. Devine mai bogată atunci când produce mai multă valoare, când investițiile cresc, când capitalul devine accesibil, când munca este taxată rezonabil, iar statul ia decizii pe baza datelor, nu a presiunii politice. Majorarea salariului minim nu trebuie înghețată. Dar nici nu poate deveni mecanismul prin care costul unei politici sociale este transferat aproape integral către mediul privat, în special către IMM-uri, care ajung să suporte nu doar creșterea salarială, ci și povara fiscală asociată ei. Întrebarea reală nu este dacă România are nevoie de salarii mai mari. Are. Întrebarea este de ce continuă să discute despre salarii ca și cum ele ar putea crește durabil în absența productivității care trebuie să le susțină. Salariile sunt prezente în discursul public. Ceea ce lipsește este legătura lor onestă cu productivitatea.”, a declarat Cristina CHIRIAC, președinte CONAF.

CONAF propune un set de măsuri considerate esențiale pentru ca salariul minim să fie stabilit într-un mod mai predictibil și corelat cu realitățile economice.

Organizația solicită introducerea unei formule transparente și fundamentate economic pentru stabilirea salariului minim, astfel încât evoluțiile acestuia să poată fi anticipate de mediul de afaceri. În același timp, CONAF pledează ca majorările salariale să fie corelate în mod obligatoriu cu dinamica productivității muncii.

Un alt punct central este realizarea unor analize de impact sectoriale înaintea fiecărei decizii de creștere a salariului minim, pentru a înțelege efectele diferențiate asupra industriilor. Totodată, organizația propune reducerea taxării muncii în segmentul salariilor mici, pentru a sprijini atât angajații, cât și angajatorii.

CONAF mai solicită înființarea unei comisii independente dedicate salariului minim, formată din reprezentanți ai BNR, INS, Consiliului Fiscal, patronatelor, sindicatelor și mediului academic. Rolul acesteia ar fi fundamentarea deciziilor pe date economice și analize obiective.

De asemenea, propune publicarea unui calendar multianual al evoluției salariului minim, care să permită companiilor să își planifice investițiile, costurile și strategiile de resurse umane pe termen mediu și lung.

În viziunea CONAF, salariile sustenabile nu pot fi rezultatul unor decizii izolate, ci al unui ecosistem economic bazat pe investiții, educație, inovare și creșterea productivității. Totodată, CONAF subliniază că orice măsură socială poate funcționa doar în măsura în care economia are capacitatea reală de a o susține.

Reprezentanții mediului antreprenorial afirmă că îmbunătățirea nivelului de trai trebuie să fie rezultatul unui efort comun între stat și economie, nu o sarcină transferată exclusiv companiilor. O economie sănătoasă nu impune prosperitatea prin decizie administrativă, ci o construiește prin creștere, investiții și valoare adăugată.

Un control rutier a scos la iveală un caz grav de angajare ilegală, iar autoritățile olandeze și lituaniene verifică acum dacă în spatele operațiunii se află o structură de tip „companie-fantomă”.

Autoritățile olandeze își intensifică acțiunile împotriva muncii ilegale, a dumpingului social și a companiilor de transport care funcționează doar formal, fără activitate reală. Unul dintre cele mai recente controale rutiere desfășurate în Olanda a scos la iveală un caz care ar putea ilustra exact acest tip de practici.

Din 25 de camioane oprite pentru verificări, una dintre companiile controlate, un operator lituanian de transport, a atras imediat atenția anchetatorilor. Din cei opt șoferi identificați în cadrul controlului, cinci lucrau ilegal. Este vorba despre cetățeni din Uzbekistan, India și Angola, care nu dețineau permisele de muncă necesare pentru a putea activa legal în Olanda.

Potrivit informațiilor apărute în presa de specialitate, autoritățile suspectează că filiala olandeză a companiei lituaniene există doar pe hârtie. În timpul verificării sediului oficial, anchetatorii ar fi găsit doar un birou gol, fără semnele unei activități operaționale reale. În aceste condiții, suspiciunile nu se mai limitează la folosirea ilegală a forței de muncă, ci se extind și asupra modului în care compania este organizată și licențiată.

Ancheta vizează în paralel și alte posibile încălcări, inclusiv nerespectarea normelor privind salariul minim și concediul plătit. În practică, un astfel de caz se înscrie în zona mai largă a dumpingului social, unde firmele folosesc structuri transfrontaliere și lucrători din afara Uniunii Europene pentru a reduce costurile și pentru a ocoli regulile pieței muncii.

Verificările nu se opresc însă la teritoriul olandez. Autoritățile din Lituania colaborează deja cu anchetatorii olandezi, iar aceștia s-au deplasat inclusiv la sediul companiei din Lituania pentru a verifica documente suplimentare și eventuale alte nereguli. Cooperarea bilaterală arată că dosarul este tratat nu ca un incident punctual, ci ca parte a unei posibile structuri transnaționale mai ample.

În paralel, autoritatea olandeză competentă în materie de licențiere a inițiat proceduri care pot duce la retragerea tuturor licențelor de transport olandeze ale companiei. Dacă această măsură va fi confirmată, operatorul vizat ar putea pierde complet dreptul de a mai desfășura activități de transport în cadrul sistemului licențiat din Olanda.

Direcția adoptată de autoritățile olandeze este tot mai fermă în raport cu practicile considerate abuzive în transportul rutier. Miza nu este doar aplicarea unor sancțiuni într-un caz concret, ci și descurajarea structurilor care folosesc filiale fictive, angajări neregulamentare și diferențe legislative între state pentru a obține avantaje competitive nelegitime.

**Sursă foto: Tranzit AI