Uniunea Profesională a Transportului și Logisticii, organizație reprezentativă pentru sectorul belgian de transport și logistică, revine în forță în apărarea regimului de diesel profesional, într-un moment în care acest mecanism este tot mai mult pus sub semnul întrebării în Belgia. Noile date privind consumul de carburanți și veniturile din accize arată însă, potrivit federației transportatorilor și logisticienilor belgieni, că sistemul generează în continuare venituri fiscale importante pentru stat, în special datorită transportatorilor internaționali care aleg să alimenteze în Belgia.
Datele pentru anul trecut au fost comunicate de ministrul federal al Finanțelor, Jan Jambon, ca răspuns la o întrebare adresată în Parlament. UPTR solicită în fiecare an astfel de statistici pentru a putea evalua impactul fiscal și economic al politicilor privind carburanții.
Consumul de diesel continuă să scadă
În 2025, consumul total de diesel în Belgia a ajuns la 6,45 miliarde litri, cu 16,28% mai puțin decât în 2019, anul de referință anterior pandemiei. În același timp, consumul de benzină a atins un nou record, de aproximativ 3,8 miliarde litri, în creștere cu 45,6% față de 2019.
Potrivit UPTR, utilizatorii rutieri de combustibili fosili au generat în total peste 5 miliarde de euro din accize nete pentru bugetul statului belgian în cursul anului trecut.
Transportatorii belgieni au recuperat aproximativ 260 de milioane euro prin mecanismul dieselului profesional. Chiar și după această restituire, ei au contribuit cu 548,5 milioane euro la veniturile statului din accize.
Mult mai spectaculoasă este însă contribuția transportatorilor străini. Aceștia au recuperat aproximativ 486 de milioane euro prin dieselul profesional, dar, după rambursare, au lăsat în Belgia 1 miliard de euro din accize, ceea ce reprezintă o valoare record.
Federația consideră că aceste cifre demonstrează eficiența fiscală a mecanismului. Transportatorii internaționali aleg să alimenteze în Belgia tocmai pentru că nivelul de taxare permite menținerea unei poziții competitive față de țările vecine.
Michaël Reul, secretarul general al UPTR, susține că eliminarea sau reducerea avantajului oferit prin dieselul profesional ar putea avea efectul opus celui urmărit de autorități.
Argumentul federației este simplu: un camion internațional nu este obligat să alimenteze în Belgia. Cu rezervoare suplimentare, capacitatea unui camion poate ajunge la 800–1.400 de litri, ceea ce poate asigura o autonomie de peste 2.000 de kilometri.
Prin urmare, dacă avantajul fiscal al alimentării în Belgia este redus prea mult, transportatorii internaționali pot decide să își mute alimentările către Franța, Țările de Jos, Luxemburg sau Germania.
„Dieselul profesional funcționează ca un magnet”, este concluzia lui Reul, care consideră că o limitare a mecanismului ar putea costa bugetul belgian mai mult decât ar aduce economii.
UPTR avertizează asupra competitivității transportatorilor
Apărarea dieselului profesional trebuie privită și în contextul presiunilor tot mai mari asupra companiilor de transport din Belgia. În această primăvară, în contextul creșterii prețurilor petrolului și al crizei geopolitice, UPTR a cerut guvernului măsuri urgente pentru reducerea presiunii asupra lichidităților și rentabilității IMM-urilor din transport.
Federația a solicitat atunci o reducere imediată a accizelor la pompă, fără modificarea regimului dieselului profesional. UPTR a propus, de asemenea, extinderea mecanismului către vehiculele comerciale de peste 3,5 tone, adică acele vehicule care suportă taxa kilometrică.
Regimul dieselului profesional nu a rămas neschimbat. Potrivit informațiilor oficiale publicate de UPTR, guvernul belgian a redus progresiv nivelul accizelor rambursabile.
UPTR consideră aceste reduceri drept o evoluție nefavorabilă pentru transportatori și avertizează că diminuarea avantajului competitiv poate determina alimentarea camioanelor în țările vecine.
Dieselul profesional nu reprezintă o scutire acordată direct la pompă. Transportatorii achită inițial accizele și solicită ulterior rambursarea, în baza unui mecanism prevăzut de legislația belgiană.
Procedura presupune mai multe condiții administrative, inclusiv înregistrarea prealabilă ca utilizator final și păstrarea unei evidențe riguroase a alimentărilor. UPTR subliniază că momentul alimentării determină nivelul accizei aplicabile și, implicit, suma care poate fi recuperată.
Federația oferă chiar propriul serviciu specializat pentru recuperarea accizelor. Serviciul, existent din 2004, poate prelua formalitățile de la înregistrarea transportatorului până la depunerea cererilor de rambursare.
UPTR apără interesele economice ale sectorului transport și logistică din Belgia încă din 1937 și reprezintă în prezent aproximativ 2.600 de companii, atât din Flandra, cât și din Bruxelles și Valonia. Activitatea federației include reprezentarea intereselor transportatorilor în probleme economice, fiscale, sociale și de mediu, dar și servicii practice pentru membri.
Proiectul european SolarMoves indică faptul că fotovoltaicele integrate în vehicule pot reduce consumul de energie, pot susține echipamentele auxiliare și pot diminua presiunea asupra rețelei electrice, mai ales în transportul de marfă.
Modulele solare integrate în vehicule nu mai sunt privite doar ca o soluție de nișă, ci încep să contureze o opțiune tehnică serioasă pentru transport și logistică. Aceasta este una dintre concluziile proiectului european de cercetare SolarMoves, derulat de TNO, Fraunhofer ISE, Sono Motors, IM Efficiency și Lightyear, care a analizat potențialul tehnic și practic al sistemelor Vehicle Integrated Photovoltaics, VIPV, pe autoturisme, van-uri, camioane și remorci.
Pentru sectorul logistic, avantajele par a fi cele mai evidente. Van-urile de distribuție, camioanele și remorcile dispun de suprafețe mari pe acoperiș, iar în exploatarea curentă consumă energie nu doar pentru propulsie, ci și pentru răcire, încălzire și alimentarea altor echipamente auxiliare. Tocmai această combinație dintre suprafața disponibilă și nevoile energetice suplimentare face ca integrarea panourilor fotovoltaice să fie mai relevantă aici decât în alte segmente.
Cercetarea a avut o bază tehnică extinsă. Au fost analizate 23 de tipuri diferite de vehicule, de la autoturisme urbane compacte până la camioane grele, iar datele privind utilizarea vehiculelor și profilele de traseu au fost corelate cu informații satelitare Meteosat și cu date meteorologice din Amsterdam și Madrid. Vehiculele au fost echipate cu senzori, iar analiza s-a bazat pe măsurători colectate de-a lungul a 1,3 milioane de kilometri parcurși.
Pentru transportul greu, rezultatele sunt semnificative. În cazul camioanelor electrice, sistemele VIPV au putut extinde autonomia zilnică cu până la 15%. În cazul remorcilor, energia produsă pe timpul verii poate ajunge la 55 kWh pe zi numai din panourile montate pe acoperiș. Dacă sunt utilizate și suprafețele laterale, producția zilnică estimată urcă la 90-110 kWh, nivel care, potrivit cercetătorilor, poate acoperi integral necesarul unor sisteme precum instalațiile de răcire sau cele hidraulice.
Aici se află unul dintre cele mai interesante câștiguri pentru logistică. Pe remorcile frigorifice sau pe cele cu sisteme auxiliare energofage, energia produsă direct de vehicul poate reduce dependența de surse externe și poate limita consumul suplimentar cerut de echipamentele de bord. Pentru operatori, asta înseamnă nu doar eficiență energetică mai bună, ci și costuri operaționale mai mici.
Beneficiile nu se limitează la vehiculele electrice. Și în cazul camioanelor diesel, energia solară integrată la bord poate reduce consumul de carburant necesar pentru climatizare, încălzire sau alte sisteme auxiliare. Cercetătorii estimează că, în aceste condiții, investiția într-un sistem VIPV s-ar putea amortiza în mai puțin de doi ani. În plus, chiar dacă impactul asupra consumului total nu transformă radical profilul energetic al vehiculului, el contribuie direct la reducerea emisiilor și la scăderea costurilor de exploatare.
Proiectul evidențiază și un efect mai larg, de sistem. Într-o simulare, cercetătorii au calculat că, dacă toate vehiculele noi vândute între 2024 și 2030 ar fi echipate cu fotovoltaice integrate, necesarul de energie din rețeaua electrică europeană ar putea scădea în 2030 cu 15,6 TWh. Acest volum echivalează cu producția anuală a aproximativ 2.200 de turbine eoliene onshore de 3 MW. Cu alte cuvinte, integrarea fotovoltaicelor în vehicule nu este relevantă doar la nivelul fiecărui camion sau autoturism, ci poate avea și un efect agregat important asupra cererii energetice europene.
Partenerii proiectului spun clar că electrificarea, singură, nu este suficientă. Dacă transportul va trece progresiv la propulsie electrică, atunci reducerea structurală a necesarului de energie devine la fel de importantă ca extinderea surselor de producție. În această logică, VIPV apare ca o tehnologie complementară electrificării, nu ca un substitut.
Rezultatele arată însă și limitele soluției. Eficiența depinde puternic de regiunea geografică și de suprafața disponibilă pentru montarea modulelor. În cazul autoturismelor, cercetătorii au calculat că, în Europa Centrală, un vehicul poate acoperi în cel mai bun caz până la 55% din necesarul anual de energie, în special în scenariul unor deplasări scurte și al unei suprafețe mari a acoperișului, cum este cazul SUV-urilor. În sudul Europei, unde radiația solară este mai puternică, acest procent poate ajunge până la 80%.
Pentru logistică, concluzia este mai clară decât pentru autoturisme. Camioanele și remorcile oferă suficientă suprafață, au nevoi energetice auxiliare constante și pot integra mai ușor un astfel de sistem într-un model economic justificabil. Tocmai de aceea, fotovoltaicele montate pe vehicule grele încep să pară mai puțin o soluție experimentală și mai mult un instrument practic de eficientizare, mai ales în operațiuni unde răcirea, hidraulica sau alte echipamente consumă energie zilnic.
SolarMoves nu spune că panourile solare vor schimba singure transportul rutier. Dar arată că, în anumite utilizări și în special în logistică, ele pot aduce un câștig concret și măsurabil. Iar într-un sector în care fiecare kWh economisit și fiecare litru de motorină redus contează, acest potențial nu mai poate fi ignorat.
**Sursă foto: Tranzit AI
02.10.2020
Ultimul număr: Septembrie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit