securitate transport Archives - Pagina 2 din 3

Fenomenul „Fake carrier”, furturile de mărfuri și falsificarea documentelor de transport și asigurări, a revenit puternic în atenția industriei logistice europene. Pe măsură ce operațiunile de transport s-au digitalizat, iar presiunea din partea asigurătorilor a crescut, și riscurile pentru casele de expediții s-au amplificat – atât din punct de vedere operațional, cât și al răspunderii contractuale.

În acest context, Uniunea Societăților de Expediții din România (USER), în calitate de membru al CLECAT (European Association for Forwarding, Transport, Logistics and Customs Services) și de reprezentant al sectorului de expediții de marfă din România la nivel european, și-a asumat un rol activ în readucerea subiectului pe agenda europeană. Prin prezentarea unor cazuri concrete, analize și tendințe observate în piață, USER a lansat, în cadrul reuniunilor Supply Chain Security Institute, un proces coordonat de analiză și acțiune la nivel european, cu scopul de a aborda în mod unitar și eficient problema furtului de mărfuri.

Aceste subiecte vor fi abordate mai detaliat de USER la Congresul European al Caselor de Expediții, organizat la București de Uniunea Societăților de Expediții din România, în perioada 18–20 mai.

În cadrul primului Panel – Securitate, risc și conformitate – Combaterea fraudei și a criminalității în lanțul de aprovizionare – discuțiile vor reuni profesioniști din organizații și companii relevante, atât la nivel național, cât și internațional. Printre participanți se numără reprezentanți ai FIATA, CLECAT, EUROPOL, TAPA EMEA, BursaTransport, TT Club, DMB Partners și ESPORG.

Evoluția fenomenului: de la furt fizic la fraudă organizată

Analizele realizate de CLECAT arată că furtul de mărfuri s-a transformat rapid într-o formă de criminalitate organizată, digitalizată și transfrontalieră.

Deși furturile din vehicule parcate rămân cele mai frecvente ca număr de incidente, cele mai mari pierderi financiare sunt generate de fraude logistice sofisticate, precum:

• utilizarea frauduloasă a burselor de transport și a platformelor digitale;

• scheme de tip „transportator fantomă” (fake carrier);

• deturnarea integrală a încărcăturilor, fără utilizarea forței;

• exploatarea vulnerabilităților din lanțurile de subcontractare.

Date recente din Germania indică 88 de cazuri de tip „fake carrier” înregistrate doar în primele șapte luni din 2025. Pierderile totale estimate se ridică la aproximativ 18 milioane de euro, iar valoarea medie per incident se apropie de 200.000 de euro.

Presiuni sistemice din partea asigurătorilor

USER semnalează, în linie cu analiza CLECAT, o tendință tot mai accentuată a asigurătorilor de a transfera o parte semnificativă a riscurilor către casele de expediții. Această presiune se manifestă prin:

• extinderea clauzelor privind „neglijența gravă”;

• introducerea unor checklist-uri obligatorii de verificare;

• condiționarea despăgubirilor de respectarea unor proceduri operaționale detaliate.

Pentru multe IMM-urile din sector, aceste cerințe devin dificile de aplicat din punct de vedere administrativ și operațional. În lipsa unor standarde clare și proporționale, există riscul unei redistribuiri disproporționate a răspunderii în cadrul lanțului logistic.

Necesitatea unei abordări europene în aplicarea legii

Deși furtul de mărfuri a devenit un fenomen transfrontalier, răspunsul autorităților rămâne fragmentat. Nu există statistici comune dedicate acestui tip de infracționalitate, nivelul de specializare diferă de la un stat la altul, cooperarea pentru investigare și recuperarea prejudiciilor este adesea lentă, iar datele deja disponibile – precum cele din sistemele toll sau tracking – sunt utilizate limitat.

În acest context, USER se aliniază poziției CLECAT, susținând că furtul de mărfuri trebuie tratat ca prioritate în zona de criminalitate organizată, printr-o cooperare consolidată între autorități, și nu prin adăugarea unor noi obligații de conformare pentru operatorii legitimi.

Inițiative CLECAT, cu contribuția directă a USER

În urma demersurilor inițiate de USER și a contribuțiilor altor membri, CLECAT, s-a decis lansarea unor acțiuni coordonate la nivel european, menite să răspundă mai eficient fenomenului furtului de mărfuri. Printre direcțiile se numără:

• creșterea gradului de conștientizare în rândul tuturor actorilor din lanțul logistic;

• dezvoltarea unui schimb structurat de informații privind riscurile emergente și modurile operaționale;

• elaborarea unui ghid european pragmatic de bune practici;

• inițierea unui dialog aplicat cu platformele digitale de transport și cu industria de asigurări;

• implicarea instituțiilor UE (DG MOVE, DG HOME) și EUROPOL;

• promovarea unor statistici naționale detaliate privind furtul de mărfuri.

USER participă activ la aceste procese și contribuie direct la definirea pozițiilor sectorului european de expediții de marfă și logistică.

Contribuția membrilor USER

În cadrul inițiativelor coordonate de CLECAT, USER încurajează membrii să transmită secretariatului informații și materiale care pot sprijini eforturile comune:

• cazuri relevante recente;

• materiale și ghiduri naționale;

• bune practici interne;

• experiențe legate de fraude logistice sau „transportatori fantomă”.

Aceste informații vor ajuta contribuția USER la elaborarea ghidului european CLECAT și reprezentarea intereselor membrilor la nivel UE.

Poziția USER

Furtul de mărfuri se transformă rapid către forme de criminalitate organizată, digitală și transfrontalieră, ceea ce impune un răspuns coordonat la nivel european.

Prin implicarea activă a USER în cadrul CLECAT, această problemă a fost readusă pe agenda europeană, iar sectorul caselor de expediții din România este reprezentat direct în definirea soluțiilor la nivel UE.

În plus, USER a s-a adresat direct și Comisiei Europene, precum și EUROPOL pentru a le prezenta situația concretă din România privind fraudele din transporturi.

De asemenea, USER va continua să susțină aceste demersuri în interesul membrilor săi.

Pentru a deveni partener Philip Morris, un operator de logistică sau de transportator trebuie să aibă certificare TAPA, deoarece standardul de securitate în supply chain al companiei este construit pe standardul TAPA. Și în plus există cerințe specifice legate de industria tutunului și în elaborarea lor există colaborări cu firme din același domeniu.

Dar Philip Morris face constant și audituri la partenerii săi care oferă servicii de logistică și transport și pentru asta toți managerii de securitate din Europa și nu numai sunt certificați TAPA și recertificați în fiecare ciclu de trei ani, ca să învețe să facă un audit TSR, FSR și PSR, explică Gino Laios, global senior manager security programs, supply chain & manufacturing security and integrated security services în cadrul Philip Morris International și vicepreședinte TAPA EMEA. „Eu nu privesc companiile de logistică și transport ca pe furnizori, ci ca pe parteneri, deci trebuie să fac ceva pentru ei, să îi ajut să crească. De aceea, când facem aceste audituri, ne uităm împreună la ce lipsește. Poate procesul nu e 100% cum ar trebui, așa că discutăm despre el ca să prevenim un incident, să nu ajungem să luăm măsuri după ce s-a petrecut. Prevenția este mult mai importantă decât intervenția de după.“

Așadar, auditul nu este o formă de coerciție, ci un mod prin care Philip Morris și partenerii săi determină cum să lucreze împreună astfel încât să nu greșească. Iar dacă prevenția nu este suficientă și apar greșeli în unele cazuri, nu trebuie ratată oportunitatea de a învăța din ce s-a întâmplat, pentru că incidentele și crizele arată ce este de îmbunătățit.

În ultimii șase ani, de când s-a axat pe ce înseamnă ecosistem de securitate TAPA și are această colaborare inter-industrie, organizația globală a Philip Morris și-a redus pierderile din transportul de marfă cu 97%. În unele zone procentele sunt chiar mai bune, dar pe de altă parte există activitate și în America de Sud, unde infracționalitatea e mai mare. Iar acum preocuparea companiei este să susțină această performanță.

Philip Morris are de transportat materii prime, materiale și produse finite (țigarete) și mai nou și produse electronice, unde de asemenea solicită certificare TAPA plus câteva lucruri specifice, deoarece aceste bunuri au și alte componente – de exemplu, sustenabilitatea. Dacă cineva fură un produs nu este responsabil, cum este producătorul, pentru ce se întâmplă cu el la finalul vieții, deci poate îl aruncă la groapa de gunoi, cineva îl găsește, vede cine l-a fabricat și întreabă ce măsuri a luat pentru ca acel produs să nu ajungă la groapa de gunoi.

„Pe de altă parte, având mai multe tipuri de produse de transportat, clasificăm și măsurile de siguranță în funcție de ele. Când transportăm cutii de carton pentru produsul final nu cerem același nivel de securitate ca pentru produsul final, care are taxe și accize plătite la stat înainte să ajungă la raft. Așa că avem printre parteneri firme care au început prin a face transport de materie primă și acum transportă produsul final, având deci cel mai înalt nivel de securitate. Pentru că au înțeles că asta se face pas cu pas și au văzut importanța educației. La fel și partenerii care operează depozitele: le cerem să aibă TAPA FSR, îi ajutăm să obțină acest standard și lucrăm cu echipa lor operațională chiar și la proiecte de câteva luni, ca să aducem măsurile de securitate la nivelul la care să fim siguri că produsele noastre pot fi mutate acolo pentru că s-a implementat tot ce ne dorim.“