Sorana Cernea Archives - Pagina 2 din 3

Procesul de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat anul trecut, expune companiile românești riscului de a pierde business – consideră Sorana Cernea, Managing Partner al TPA România, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, consultanță fiscală și audit.

Prezentă la TaxEU Forum, cel mai important eveniment dedicat fiscalității din România, expertul TPA România a explicat de ce, în forma actuală, modificările aduse reglementărilor RO e-Transport (sistemul național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri de pe teritoriul României), sunt o piedică în dezvoltarea afacerilor din România. În plus, TPA România a solicitat deja Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) clarificări cu privire la sistemul RO e-Transport, date fiind sancțiunile la care sunt expuse companiile, ca efect al neclarităților din noile reglementări fiscale.

„Toată lumea e concentrată pe RO e-Factura și nu ia în calcul încă RO e-Transport, dar trebuie spus clar că modificările recente generează obligativitatea de a raporta în sistem toate achizițiile de bunuri din străinătate, indiferent dacă sunt sau nu încadrate la risc fiscal ridicat. Această obligativitate comportă riscul de a pierde business și chiar am avut o astfel de situație. O companie din Germania de comerț online cu îmbrăcăminte, care avea nevoie în România de servicii de verificare a retururilor de bunuri și care intenționa să facă acest lucru într-un centru din România, a renunțat la noi și s-a orientat spre altă țară după ce a aflat că trebuie să declare informații detaliate în sistemul RO e-Transport. Explicația lor a fost: cum putem să declarăm ce conțin coletele când noi le aducem în România tocmai pentru a afla ce se află în acele colete”, a explicat Sorana Cernea.

Sistemul RO e-Transport, alături de RO e-Factura și SAF-T, este parte a procesului de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat și susținut de Guvernul României, cu scopul de a combate evaziunea fiscală. Până la data publicării OUG nr. 115/2023, sistemul RO e-Transport viza doar transporturile rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat efectuate pe teritoriul României. Conform legislației în vigoare, bunuri cu risc fiscal ridicat sunt considerate îmbrăcămintea, încălțămintea, legumele, alimentele de origine vegetală, fructele comestibile, băuturile, băuturile alcoolice, oțetul, sărurile, sulful, solul, piatra, ipsosul, varul, cimentul, fonta, fierul și oțelul. Începând cu 15 decembrie 2023, sfera de cuprindere a sistemului RO e-Transport s-a extins, incluzând în prezent și obligația de raportare a transporturilor rutiere internaționale de bunuri (indiferent de natura bunurilor). Astfel, a devenit obligatoriu să se declare în sistemul RO e-Transport următoarele date referitoare la transportul internațional de bunuri: destinatarul înscris în declarația vamală de import, respectiv, expeditorul înscris în declarația vamală de export; beneficiarul din România, în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri; furnizorul din România, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri; depozitarul, în cazul bunurilor care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național.

„În majoritatea cazurilor, partea care declară datele în sistemul RO e-Transport este firma din România. Dacă ești un client mic al unui concern, acesta nu are deschiderea de a-ți pune la dispoziție toate aceste date, în consecință, ești nevoit să îți alegi alt furnizor, cel mai probabil, cu costuri mai mari. Sistemul RO e-Transport funcționează în România din 2022, însă din acest an, sistemul este purtător de sancțiuni foarte mari în cazul nerespectării prevederilor. Astfel, de la 1 iulie 2024, în funcție de abaterea constatată de către autorități, firmele care operează în România riscă sancțiuni care pot ajunge până la 100.000 de lei și includ și confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate”, a precizat reprezentantul TPA România.

Potrivit expertului fiscal, sistemul RO e-Transport are în continuare o serie de neclarități și probleme legate de înregistrarea datelor în Spațiul Privat Virtual și confidențialitatea datelor (având în vedere accesul la toate informațiile fiscale), stabilirea fluxului informațional cu partenerii, care să țină cont și de condițiile de livrare stabilite între părți, monitorizarea și actualizarea informațiilor despre vehiculul implicat în transportul raportat, transmiterea codului UIT părților interesate, aplicarea criteriilor de masă/valoare și pentru transporturile rutiere internaționale de bunuri, transporturile efectuate prin intermediul companiilor de curierat. Reprezentanții TPA România au transmis recent o adresă către ANAF în care prezintă aceste neclarități, solicitând autorităților fiscale răspunsurile concrete care să ajute la rezolvarea problemelor apărute.

Potrivit TPA România, pentru ca procesul accelerat de digitalizare a ANAF să aibă efectele pozitive scontate, ar fi necesară în primul rând clarificarea tipurilor de transporturi care trebuie raportate, precum și oferirea de asistență reală din partea autorității fiscale.

„Mediul de afaceri din România, prin experții pe care îi are, a identificat câteva măsuri ce ar putea fi adoptate rapid pentru a susține procesul de digitalizare, printre care: o platformă de raportare distinctă de SPV și îmbunătățirea infrastructurii IT a ANAF, posibilitatea de a adapta datele ce trebuie raportate în funcție de particularitățile tranzacțiilor (de exemplu, condiții Incoterms, nivelul de detaliu privind bunurile transportate). De asemenea, în cazul în care sistemul nu va conduce în mod concret la reducerea evaziunii fiscale până la finalul anului, este necesară luarea în considerare chiar a eliminării sistemului RO e-Transport”, a mai spus Sorana Cernea.

Deşi experţii din mediul privat au atras atenţia asupra problemelor pe care le aduce extinderea Ro eTransport la toate tranzacţiile internaţionale de bunuri, cu proceduri care nu ţin cont de practica comercială internaţională şi în multe situaţii nu se poate respecta, Ministerul Finanţelor Publice pare să meargă înainte cu orice preţ, chiar şi acela de a elimina un segment de afaceri care ar fi adus venituri importante României în condiţiile în care economia nu merge chiar ca pe roate. Problema este că firmele care intenţionează să aducă în continuare bunuri nedeclarate la adevărata valoare déjà se gândesc la metode de păcălire a sistemului de monitorizare în timp real a bunurilor transportate pe camion, cum ar fi de exemplu conectarea la aplicaţia ANAF de la un telefon care urmează alt traseu faţă de camionul pe care se găseşte în mod real marfa, astfel că în final tot controlul fizic este cel care ar putea descoperi fraudele din sistem.

Aplicarea Ro eTransport este şi unul dintre subiectele abordate de conferinţa Tranzit de la Oradea, pe 4 aprilie.

Asa cum s-a aratat in videoconferinta Tranzit din 12 mai (https://youtu.be/wRSgxJ0Uy_Y), motivul pentru care diurnele au fost dintotdeauna preferate de firmele de transport pentru a completa veniturile soferilor este faptul ca taxele pe care angajatorii romani trebuie sa le plateasca pentru angajatii lor sunt foarte mari comparativ cu alte state europene. Potrivit unei analize a TPA Romania asupra sistemului de salarizare si impozitare din mai multe tari europene, inclusiv Romania, la noi cota cea mai mare de impozitare este data de asigurarile sociale, in timp ce in tarile vestice ponderea cea mai mare este data de impozitul pe venit.

La ora actuala, salariul de baza minim brut pe tara, fara a include sporuri si alte adaosuri, este de 2.230 de lei, cu exceptia sectorului constructiilor, unde salariul minim brut este de 3.000 de lei, dar salariile din constructii sunt scutite de la plata CASS si a impozitului pe venit.

Cotele de contributii care se datoreaza si se retin din salariul de incadrare in Romania (25% CAS + 10% CASS) defavorizeaza firmele romanesti care se supun Directivei Detasarii Transnationale, care trebuie sa respecte salariile minime din alte state membre, este de parere Sorana Cernea, analist TPA Romania, chiar daca salariul net este mai mic; iar diferenta poate fi suplimentata prin diurna (teoretic, neimpozabila, dar foarte controversata). „Din pacate, discutia legata de diurna este mai veche, iar din punct de vedere al legislatiei fiscale si coroborat cu codul muncii, statutul diurnei nu este suficient de clar, astfel ca trebuie facut lobby pentru clarificarea problemei diurnei”, a subliniat Sorana Cernea.

Practic, la acelasi cost total al angajatorului pe luna, salariul net acordat in Romania, la actualele cote de impozitare, este mai mic cu pana la aproximativ 9% fata de Germania, de exemplu. Cu cat salariul brut este mai mare, diferentele la salariul net intre angajatii romani si cei occidentali se mai reduc, deoarece in vest este mai mare impozitul pe venit, dar, chiar si asa, romanii sunt dezavantajati. „Interesul Romaniei, in conditiile in care 5,17% din toti angajatii lucreaza in transporturi (potrivit evidentelor din 2017), este ca firmele de profil sa ramana din punct de vedere fiscal rezidente aici si sa plateasca taxele si impozitele in Romania”, a atras atentia specialistul TPA.

In revista Tranzit de iunie vom publica 4 simulari de salarii brute – de 1500, 1800, 2000 si 2200 de euro – cu toate impozitele si contributiile datorate de angajat si angajator pentru opt state: Romania, Bulgaria, Germania, Danemarca, Belgia, Luxemburg si Ungaria.

In toate situatiile, salariul net pentru acelasi brut este mai mic in tara noastra, care aplica cele mai mari impozite pe munca, dar salariul minim ca valoare este cel mai mic din Europa.

Daca doriti sa comandati editia de iunie a revistei Tranzit scrieti-ne pe office@traficmedia.ro.