Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

AHK România în calitate de reprezentant oficial al economiei germane din România anunță că susține aderarea României la spațiul Schengen.

Potrivit directorului general al Camerei de Comerț Româno-Germane, atractivitatea României va crește datorită poziției investiționale și va reduce costurile de transport. În actualul context va fi un avantaj considerabil pentru economia românească, cât și pentru companiile germane din România. Necesitatea acestui demers reiese din schimburile comerciale dintre cele două țări care s-au amplificat în acest an.

Intrarea României în spațiul Schengen va avea efecte bune și asupra turismului românesc. Cu toate acestea, România ca destinație turistică ar avea nevoie de mai multă publicitate în străinătate pe perioade mai lungi de timp. În schimb, conform datelor Organizației Germane pentru Turism, Germania se situează pe locul al treilea în topul țărilor alese de turiștii români.

Chiar dacă perioada pandemică a regândit deplasările internaționale, libertatea de mișcare în spațiul Schengen pentru români va avantaja călătoriile de afaceri. Cu acest prilej, se vor deschide noi oportunități pentru România în industria MICE (meetings, incentives, conferences, exhibitions). 

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a adăugat că România îndeplinește toate cerințele pentru aderarea la spaţiul Schengen, alături de Bulgaria și Croaţia.

„Cel mai important efect îl va avea în mod clar semnalul politic. Odată cu intrarea în spațiul Schengen, România se va integra și mai bine în comunitatea europeană și va beneficia de toate realizările acesteia. Semnalul politic va avea efecte pozitive și asupra agenților economici care caută în prezent alternative pentru amplasarea investițiilor, printre altele și pentru a construi lanțuri de aprovizionare mai reziliente și mai agile”,

a declarat Sebastian Metz, directorul general AHK România.

Astfel de controale trebuie să fie permise în continuare „dacă este necesar”, a declarat ministrul de interne Gerhard Karner la Congresul European al Poliției de la Berlin, pe 11 mai. Statele din spațiul Schengen au nevoie de o „protecție solidă a frontierelor externe, astfel încât să putem garanta și în viitor libertatea de călătorie pe continentul nostru”.

Controale la frontiera cu Ungaria și Slovenia pentru încă cel puțin 6 luni

De asemenea, Karner a anunțat că aceste controale la frontierele Austriei cu Ungaria și Slovenia vor continua cel puțin încă 6 luni. Scopul este de a-i opri pe contrabandiștii care profită de frontierele deschise în Europa, în umbra războiului din Ucraina. Din 2015, Germania a restabilit controalele la granița dintre Bavaria și Austria. Regulamentul a fost prelungit până în noiembrie, la instrucțiunile ministrului federal de interne Nancy Faeser (SPD).

De fapt, în spațiul Schengen nu se efectuează controale staționare la frontierele din 26 de țări europene. Cu toate acestea, în ultimii ani, mai multe state au folosit o derogare și au reintrodus controale. Germania controlează frontiera cu Austria din toamna anului 2015. În acel moment, zeci de mii de refugiați și alți migranți au ajuns din Grecia prin ruta balcanică în Europa de Vest.

Decizia Curții de Justiție a UE

Comisia Europeană a propus o reformă în luna decembrie a anului trecut. Se discută ca țările vecine afectate să fie consultate în prealabil.

Potrivit rapoartelor, există, de asemenea, o dorință în cadrul guvernului german pentru o mai mare coordonare, în special din partea Ministerului Federal de Externe. Până în prezent, controalele la frontierele interne au fost decise de Ministerul de Interne, de obicei după discuții cu statele federale afectate.

Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis în aprilie că statele pot extinde astfel de controale doar în cazul unei „noi amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne”. Cazul specific se referea la practica de la frontiera dintre Austria și Slovenia.

Faeser a făcut referire la „situația fragilă de la granița dintre Turcia și Grecia, la potențialul de migrație ilegală de-a lungul rutei balcanice și pe ruta mediteraneană centrală”, precum și la „migrația secundară ilegală considerabilă” pentru a justifica controalele din Germania.

Acest lucru este afirmat într-un răspuns al guvernului federal la o întrebare adresată de Clara Bünger, purtătorul de cuvânt al Partidului Stângii pentru politica privind refugiații. Examinarea posibilelor efecte ale hotărârii CJUE este încă în curs de desfășurare.