Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
ACI EUROPE, Airlines for Europe și International Air Transport Association au transmis un avertisment comun privind impactul operațional al Sistemului Schengen de Intrare/Ieșire (EES), apreciind că, în forma actuală de implementare, acesta generează întârzieri semnificative pentru pasagerii din afara Uniunii Europene. În lipsa unor ajustări rapide, organizațiile estimează că, în perioada de vârf din iulie–august, timpii de așteptare la controlul de frontieră ar putea depăși patru ore în unele aeroporturi.
Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, reprezentanții aeroporturilor și ai companiilor aeriene au semnalat că, în etapa actuală a implementării progresive a EES — care presupune înregistrarea a 35% dintre cetățenii țărilor terțe la intrarea în spațiul Schengen — se înregistrează deja timpi de așteptare de până la două ore în anumite puncte de frontieră aeroportuare.
Organizațiile indică trei factori principali care amplifică întârzierile:
În opinia semnatarilor, aceste elemente combinate pot conduce la blocaje majore odată cu aplicarea integrală a înregistrării EES pentru toate trecerile de frontieră, în special în contextul dublării traficului aerian în lunile de vară.
Reprezentanții industriei solicită Comisiei Europene să confirme explicit posibilitatea suspendării parțiale sau totale a EES până la sfârșitul lunii octombrie 2026, dacă situația operațională o impune. Potrivit cadrului stabilit prin Regulamentul (UE) 2025/1534, mecanismele de suspendare prevăzute în etapa de implementare progresivă nu vor mai fi disponibile după începutul lunii iulie, ceea ce limitează marja de reacție a statelor membre.
În prezent, nu este clar în ce măsură Codul Frontierelor Schengen ar permite activarea unor mecanisme de flexibilizare a controalelor într-un mod suficient de rapid pentru a evita blocajele.
Olivier Jankovec (ACI EUROPE), Ourania Georgoutsakou (A4E) și Thomas Reynaert (IATA) susțin că există o diferență semnificativă între evaluarea pozitivă a funcționării EES la nivel instituțional și realitățile operaționale din aeroporturi. În absența unei ajustări pragmatice, sistemul riscă să afecteze experiența călătorilor și să genereze un impact negativ asupra imaginii Uniunii Europene ca destinație accesibilă și eficientă.
În contextul unei mobilități aeriene în creștere și al unei competiții globale intense între hub-uri internaționale, modul în care va fi gestionată aplicarea EES în lunile următoare poate influența atât fluxurile turistice, cât și performanța companiilor aeriene și a aeroporturilor europene.
Principalele puncte de trecere a frontierei dintre Uniunea Europeană și Balcanii de Vest riscă să fie blocate începând cu 26 ianuarie, ca urmare a unui protest anunțat de transportatorii rutieri din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și Muntenegru. Acțiunea vizează aplicarea strictă a regulii Schengen privind șederea de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile pentru cetățenii din afara UE, corelată cu introducerea Entry/Exit System (EES).
Punctele de frontieră vizate sunt situate în special de-a lungul Coridorul X, axă strategică ce leagă Belgradul, Nișul și Skopje de piețele UE prin Croația, Bulgaria și Grecia.
Regula de 90/180 de zile există de ani de zile, însă a fost aplicată neuniform. Odată cu implementarea EES, controlul devine automat și sistematic. Sistemul digital, operațional din 12 octombrie 2025 și aplicat integral din 10 aprilie 2026, înregistrează intrările și ieșirile la frontierele externe pe baza datelor biometrice, eliminând orice formă de flexibilitate administrativă.
Un element critic pentru transportatori este metoda de calcul: zilele sunt contabilizate calendaristic, nu pe ore, iar atât ziua intrării, cât și cea a ieșirii sunt considerate zile întregi. În practică, un șofer dintr-o țară terță dispune de aproximativ 15 zile pe lună în spațiul Schengen, care, ținând cont de interdicțiile de weekend și timpii de așteptare la frontieră, se reduc la 9–10 zile lucrătoare efective.
Această limitare reduce capacitatea de conducere la 7.000–8.000 km/lună, comparativ cu circa 15.000 km/lună în cazul șoferilor angajați de companii din UE. În același timp, costurile fixe – leasing, asigurări, mentenanță, infrastructură – rămân neschimbate, ceea ce face modelul economic dificil de susținut pentru operatorii din Balcanii de Vest.
La nivel operațional apar blocaje imediate în:
Asociațiile profesionale subliniază că șoferii vizați nu sunt turiști, ci lucrători care își desfășoară activitatea pe baza documentelor legale pentru vehicule, mărfuri și transport. Timpul petrecut în spațiul Schengen este dictat exclusiv de cerințele logistice, nu de opțiuni personale, motiv pentru care se solicită un statut distinct, similar celui al lucrătorilor transfrontalieri.
Un eventual blocaj la frontieră ar avea efecte imediate asupra fluxurilor comerciale dintre UE și Balcanii de Vest. Comerțul total dintre cele două părți a atins 83,6 miliarde de euro în 2024, în creștere cu 28,6% față de 2021, iar aproximativ 60% din comerțul exterior al regiunii este orientat către UE. Se estimează că circa 370.000 de întreprinderi depind direct de continuitatea acestor fluxuri.
Regiunea este integrată profund în lanțurile valorice europene, în special în sectoarele:
Modelul „just-in-time”, dominant în multe dintre aceste industrii, este dificil de menținut în condițiile unor întârzieri sau întreruperi prelungite la frontieră.
Pe fondul unei penurii deja existente de șoferi, riscul de depășire a duratei legale de ședere determină mulți profesioniști să părăsească domeniul sau să se angajeze la companii din UE, unde restricțiile nu se aplică. Rezultatul este accentuarea deficitului de personal și creșterea numărului de vehicule neutilizate în flotele din Balcanii de Vest.
Instituțiile europene au transmis că EES nu introduce reguli noi, ci doar aplică mai eficient legislația existentă, iar gestionarea frontierelor externe rămâne responsabilitatea statelor membre. Până în prezent, nu au fost anunțate modificări ale calendarului sau soluții dedicate transportului rutier internațional.
Guvernele din regiune susțin cererile transportatorilor și au avansat propuneri precum:
În lipsa unor negocieri structurate la nivel european, riscul unui blocaj major pe axele de transport dintre UE și Balcanii de Vest rămâne ridicat, cu efecte directe asupra comerțului, producției și stabilității lanțurilor logistice regionale.
02.10.2020
Ultimul număr: Martie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit