Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Conform unei analize realizate de specialiștii Deloitte România, impactul măsurilor fiscale cuprinse în legea propusă de Guvernul român în Parlament este unul semnificativ, mai ales pentru entitățile care vor fi impozitate pe cifra de afaceri, unde rata efectivă de impozitare va ajunge la 20-30% după intrarea în vigoare a noilor reglementări. Domenii, precum tehnologia și telecomunicațiile, industria auto, retailul, domeniul farmaceutic și industria prelucrătoare se numără printre cele mai afectate.

Potrivit analizei, impozitul pe cifra de afaceri va aduce un venit suplimentar la bugetul de stat de 6,5 miliarde de lei pe an. De asemenea, experții Deloitte subliniază că legea ar putea intra în vigoare în această lună, odată ce este promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial. Printre măsurile cu aplicabilitate imediată se numără restrângerea facilităților acordate angajaților din anumite domenii, cum ar fi scutirea de impozit pe veniturile care depășesc 10.000 de lei pe lună pentru angajații din IT și reintroducerea contribuției la sănătate pentru angajații din construcții și sectorul agricol.

Deloitte este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale din țara noastră, care furnizează în întreaga lume servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat.

„Acest pachet de măsuri tratează «un simptom» acut, dar nu și cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse în economie. Este adevărat că deficitul bugetar trebuie redus și era nevoie de măsuri în această direcție, însă ele par dezechilibrate, dat fiind că impactul financiar estimat pentru anii următori provine în proporție de aproximativ 85% din taxarea suplimentară și, în consecință, în mică parte din reducerea cheltuielilor. Dar, din nou, autoritățile au mers pe o abordare din care lipsesc studiile de impact, măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale și o viziune clară cu privire la reașezarea sistemului fiscal național în ansamblul său. Rămâne de văzut care va fi impactul lor real în practică, dar este foarte important ca, din acest moment, să înceapă elaborarea unei strategii fiscale coerente, pe baza unor studii solide, care, chiar dacă necesită timp pentru conturare, să reașeze sistemul fiscal pe baza corectă și sustenabilă. De altfel, revizuirea cadrului fiscal este prevăzută și în PNRR, însă se pare că, cel puțin pentru moment, nu reprezintă o prioritate. În plus, factorii de decizie trebuie să identifice domeniile prioritare pentru dezvoltarea economiei naționale, cu productivitate mult peste medie, pe care să le stimuleze cu facilități fiscale și care să constituie unul dintre pilonii strategiei. În paralel, este necesar să înceapă tratamentul pentru cauza «bolii», care este reprezentată de ponderea cheltuielilor curente ale statului, mult prea mare în raport cu cea destinată investițiilor, care cumulează doar puțin peste 18% din total în 2023, chiar dacă în creștere față de anul anterior, astfel încât veniturile suplimentare obținute ca urmare a noilor măsuri fiscale să fie direcționate către proiecte prioritare ale statului, de dezvoltare a infrastructurii de transport, educație, sănătate etc. în beneficiul întregii societăți.”,

a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Impozitul minim pe cifra de afaceri/impozitul suplimentar

„Poate cea mai importantă măsură cuprinsă în acest pachet, ca impact, este introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri, și care va fi aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim. Această măsură se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările noastre, deci o treime din marii contribuabili, companii românești și multinaționale. La această măsură se adaugă un impozit pe profit suplimentar, în cazul instituțiilor financiare (2% din principalele venituri în primii doi ani, 1% ulterior), și a companiilor din industria de petrol și gaze cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro (0,5% din cifra de afaceri).

Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri și doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 și estimărilor pe 2023. În consecință, pentru acestea, dar și pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va crește cota efectivă de impozitare începând cu 2024. Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie și telecomunicații, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) și industria prelucrătoare (la 28%). Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut și cifra de afaceri estimată. Este de reținut faptul că impozitul pe cifra de afaceri se aplică și societăților din aceleași categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul menționat. Măsurile intră în vigoare la 1 ianuarie 2024 și ar putea aduce la buget aproximativ 6,5 miliarde de lei anul viitor.”,

a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Măsuri care vizează impozitarea veniturilor

„Prevederile referitoare la impozitarea veniturilor din salarii, spre deosebire de majoritatea măsurilor, vor fi aplicabile din prima lună după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial. În aceste condiții, angajatorii trebuie să fie pregătiți pentru conformare imediat, fiind vorba de impozite cu reținere la sursă. Renunțarea la scutirea de impozit pe veniturile angajaților din IT care depășesc 10.000 de lei pe lună va afecta salariul net sau costul salarial pentru angajator. Spre exemplu, în prezent, pentru un salariu brut de 14.000 de lei/lună, angajatul rămâne cu 9.100 de lei net, după reținerea contribuțiilor în sumă de 4.900 de lei. În noua formulă, angajatul din IT va putea opta să renunțe la contribuția la pilonul II de pensii (care în prezent este de 3,75%, însă va crește la 4,75% de anul viitor), caz în care va rămâne cu un salariu net de 9.350 de lei pe lună (sau 9.486 de lei începând cu 2024), deci mai mult decât în prezent. Opțiunea pentru menținerea contribuției la pilonul II de pensii va atrage scăderea salariului net la 8.840 de lei lună.

De asemenea, reintroducerea contribuției de sănătate pentru salariații din construcții va determina o scădere a venitului net pentru aceștia. Spre exemplu, la un salariu net de 5.000 de lei, costul total al angajatorului este, în prezent, de 6.492 de lei. Ulterior, pentru a menține salariul net, angajatorul va trebui să suporte un cost total de 7.436 de lei (+15%). În caz contrar, salariul net scade la 4.365 de lei (-13%). Angajații din acest sector au în continuare posibilitatea de a renunța la contribuția pentru pilonul II de pensii. În consecință, ambele măsuri vor pune presiune pe angajații din aceste sectoare care până acum beneficiau de aceste facilități, dar și pe angajatori, de la care se așteaptă să acopere, cel puțin parțial, această posibilă scădere a veniturilor nete. În plus, beneficiarii tichetelor de masă sau de vacanță vor avea de suportat, și pentru acestea, contribuția la sănătate de 10% care până acum nu era datorată.

Printre alte măsuri, mai este de remarcat creșterea cotei de impozit pe venit de la 16% la 70% pentru veniturile a căror sursă nu a fost identificată, constatate în cadrul unei verificări a situației fiscale personale. Această măsură însă va fi aplicabilă pentru veniturile identificate în urma verificărilor începute după 1 iulie 2024, deci se acordă indirect o perioadă pentru contribuabili de a se conforma voluntar, situație care le-ar permite utilizarea cotelor curente de impunere (semnificativ mai mici), în funcție de tipul de venit obținut.”,

a declarat Raluca Bontaș, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Generalizarea RO e-Factura

„Pentru companii, o măsură importantă cuprinsă în această lege este cea legată de generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura, pentru toate operațiunile taxabile în România, cu excepția exporturilor și a livrărilor intracomunitare. Procesul are două etape importante: între 1 ianuarie și 30 iunie 2024, este obligatorie raportarea facturilor în sistem electronic în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere, iar după 1 iulie 2024, facturile trebuie emise direct din sistemul RO e-Factura, astfel că cele pe hârtie sau emise în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal. Furnizorii vor beneficia de o perioadă de grație, în primele trei luni din 2024, în care nu se vor aplica amenzi pentru neconformare. Prin această măsură, România se aliniază tendințelor la nivel european cu privire la facturarea electronică, după ce țări precum Italia, Serbia sau Ungaria au implementat sisteme similare, iar alte state, cum ar fi Germania, Belgia, Letonia, Polonia, și-au anunțat intenția de a introduce facturarea electronică obligatorie în următorii doi ani. În zona de taxe indirecte, alte măsuri importante sunt cele de majorare a unor cote de TVA. Printre acestea se numără și creșterea TVA de la 5% la 9% pentru locuințele care respectă condițiile pentru aplicarea cotei reduse, măsură care necesită o atenție sporită pentru că vine și cu un set de criterii privind dotările minime ale unei locuințe pentru a fi considerată locuință care poate fi livrată ca atare. În plus, crește TVA pentru alimentele cu zahăr și se introduc accize pentru băuturile nealcoolice cu conținut ridicat de zahăr și pentru țigările electronice ce conțin înlocuitori din tutun, cu sau fără nicotină, și dispozitive de vaporizare sau similare.”,

a declarat Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.

Abordare nouă în controalele fiscale

„Implementarea sistemelor electronice de raportare fiscală are drept scop, printre altele, simplificarea și eficientizarea controalelor derulate la contribuabili. Din acest considerent, la finalul anului trecut a fost introdusă în legislație noțiunea de notificare de conformare, pe care autoritatea fiscală este obligată să o trimită contribuabilului în momentul în care constată neconcordanțe în raportările depuse de acesta sau neconformarea la obligațiile care îi revin, cu scopul de a crește conformarea voluntară și de a direcționa controalele în zonele cu evaziune fiscală ridicată. ANAF a emis deja, în primul semestru al anului, 3.700 de notificări de conformare, un volum considerabil, având în vedere că formularul a apărut la jumătatea semestrului. Pe de altă parte, activitatea de inspecție fiscală a încetinit, atât ca număr, cât și ca sume impuse. Din datele ANAF reiese că, în primul semestru din acest an, au avut loc 7.500 de controale la persoane juridice, în scădere de la 8.800 în aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, sumele impuse s-au ridicat la un miliard de lei în prima jumătate a acestui an, față de 1,4 miliarde de lei în primul semestru din 2022. În schimb, au crescut verificările documentare, operaționalizate, de asemenea, prin modificările aduse legislației la finalul lui 2022, pentru a simplifica procesul și a elibera resurse atât pentru contribuabil (controlul nu se mai derulează la sediul contribuabilului, ci la ANAF), cât și pentru instituția de control, care le poate direcționa către lupta cu marea evaziune. Această procedură necesită în continuare o serie de reglaje în implementare, dar, pe termen lung, ne așteptăm la rezultate pozitive.”,

a declarat Alex Slujitoru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Piata europeana de transport cunoaste in prezent diferite stadii de liberalizare, conceptul in sine fiind inteles diferit de la un stat la altul. Desi la noi discutiile privind liberalizarea transportului intern de persoane prin servicii regulate sunt purtate deocamdata la nivel conceptual, multi operatori se declara vehement impotriva ei, chiar daca nu detin foarte multe informatii pe aceasta tema. Beneficiile pe care liberalizarea le-ar aduce prin eliminarea imixtiunii statului in activitatea de transport palesc in fata pericolului de a pierde trasee/curse in fata unor operatori vestici necunoscuti, care ar veni sa falimenteze carausii romani.

Ce nu observa insa multi este ca, de fapt, suntem deja intr-o forma de liberalizare, ce-i drept, mascata. Pentru ca, desi au investit si au castigat trasee si curse in 2008, operatorii sunt neputinciosi in fata infiintarii de trase noi pe destinatii pentru care ar fi trebuit sa aiba exclusivitate prin licenta de traseu obtinuta. Aceasta piraterie licentiata este tot un fel de liberalizare, care aduce insa bani frumosi la bugetul de stat.

 
Ideea de liberalizare capata foarte multe sensuri din cauza politicului, dar si a unei istorii personale a fiecarei tari, este de parere Augustin Hagiu, presedinte FORT. „Unii operatori de transport au impresia ca pasagerii le apartin, iar, pe de alta parte, statul considera ca pasagerii sunt ai sai, pentru ca sunt cetateni ai tarii respective. Pasagerul nu apartine insa nimanui si alege ce mijloc de transport sa foloseasca, in functie de mai multe elemente (capacitate financiara, destinatie etc.). Fluxurile de calatori sunt esentiale, iar in unele tari acestea se cunosc atat de bine (cum este si cazul Spaniei), incat este aproape imposibil sa pacalesti autori-tatea cerandu-i o suplimentare de capacitate de transport sau o noua cursa. In Romania, fluxul de calatori nu a interesat autoritatile in domeniu, astfel ca cele mai recente statistici sunt vechi de 30 de ani. Neavand date concrete despre fluxul de calatori, artificial s-a indus ideea ca este loc pentru oricine, atata timp cat investeste in vehicule si participa la licitatii. Licitatii care aduc foarte multi bani statului, dar nu neaparat si plus-valoare pentru pasager”, a explicat Hagiu.
Acesta este de parere ca liberalizarea nu trebuie sa sperie, iar conceptul trebuie adaptat pasagerilor, operatorilor de transport si autoritatii in domeniu. Iar aceasta din urma trebuie incet sa plece de pe ultimul loc si sa dispara. „Oricine poate intra cu o mica spaga pe un traseu deja existent, cu 15 minute inaintea altor plecari gata stabilite. Ideea este urmatoarea: si in contextul actual, transportatorii romani vor disparea, dar va fi mult mai dureros: vor avea senzatia ca mai fac transport. Multi au aceasta senzatie, putini mai fac transport de persoane.“

Statul, eliminat din pozitia de jucator activ
„Frica cea mare este ca va veni cineva si va lua traseul unui transportator care il opereaza de multi ani si care cotizeaza la stat anual sau o data la cativa ani, atunci cand se fac licitatii sau cand trebuie sa dea spaga pentru a-si mentine linia respectiva. Statul vinde transportatorilor trasee pe care ei le-au creat si le-au operat. Pune conditii si distribuie trasee”, este de parere William Padina, consilier UNTRR. Scopul liberalizarii este eliminarea statului din pozitia de jucator activ la transportul intern, pentru ca rolul sau, pana la urma, este de a reglementa piata si de a vedea ca legea este respectata de transportatori. Statul nu trebuie sa faca licitatii pentru un anumit traseu decat daca acesta nu ar fi operat de niciun caraus in conditii de rentabilitate. Si atunci ii acorda subventie unui transportator astfel incat sa isi acopere cheltuielile si sa ii ramana si un mic castig.
„Este bine sa va duceti in fiecare an sau cand este prevazut in lege si sa va ploconiti ca sa operati niste trasee pe care le deserviti oricum? Nu e mai normal sa primiti licenta de traseu si sa operati pur si simplu, sa declarati tarifele, asa cum se face in toata lumea, si autoritatea doar sa constate daca va respectati angajamentele asumate? Iar daca sunt abateri, atunci sa sanctioneze. Acesta este rolul autoritatii in toata lumea. Ea nu trebuie sa faca afaceri si bani din vanzarea de trasee, ci sa controleze ca se verifica reglementarile nationale si internationale”, a mai explicat Padina.

Pozitii impotriva liberalizarii
Transportatorii din confederatia COTAR nu sunt de acord cu liberalizarea transportului intern, a aratat vicepresedintele Eugen Costan, pentru a nu se intampla si aici ceea ce s-a intamplat la international: operatorul care a inceput pe un traseu si a lucrat multi ani pana a ajuns sa aduca pasagerii in punctele de imbarcare a mers pe aceste trasee in conditiile in care drumurile erau mult mai proaste decat acum si, in plus, a investit in flota si in dotarea autobazei, astfel incat sa faca fata solicitarilor impuse de MT, nu trebuie sa fie acum concurat de firme din strainatate, care sa il bage in faliment.
COTAR a facut propunerile in ordonanta 27/2010, care nu o sa intre deocamdata in vigoare, referitor la gruparea anumitor trasee si a transportatorilor de pe o anumita zona. O prima faza a liberalizarii in Romania trebuie sa fie gruparea traseelor si a transportatorilor, luandu-se in considerare si vechimea pe traseu a carausilor respectivi. In Dolj, dupa 1989, societatea de transport a fost cumparata de un inginer petrolist care, dupa ce si-a dat seama ca nu se descurca, le-a oferit angajatilor posibilitatea de a cumpara cate un autobuz si de a efectua singuri transportul. Unii s-au tinut de treaba si au format piata, au preluat vehicule de la pirati si s-a ajuns in prezent la o flota de 30-40 de vehicule. Gheorghe Neaga, presedintele Asociatiei Carausilor si Operatorilor de Transport din Dolj, opereaza doua trasee pe unde la inceput mergeau 200 de autoturisme si printr-un program coerent a preluat pasagerii. Neaga sustine ca acum nu mai doreste, prin liberalizare, sa treaca prin tot ce a trecut la inceput, la momentul formarii traseului si eliminarii concurentei.

Avantajele liberalizarii
Dragos Anastasiu, presedinte Eurolines Romania, declara ca ii intelege perfect pe toti cei care au o teama cand vine vorba de liberalizare. „Am trecut si eu prin aceste dileme cand s-a liberalizat transportul international. Foarte multi colegi din Europa care au trecut prin liberalizare recunosc ca este singura solutie si se pune intrebarea doar cand se va produce. La international nu s-a intamplat nimic rau, firmele serioase au ramas in piata si au si profituri frumoase. A fost o bulversare la inceput, pentru ca s-au bagat multi pe diferite trasee, dar au disparut asa cum au venit. Exista in procesul liberalizarii, pana la final, doi perdanti: o anumita categorie de angajati ai statului si companiile de transport care nu-si fac treaba bine din punct de vedere al calitatii oferite si al modului in care trateaza pasagerul. Asa cum au disparut si de la international. Cei seriosi nu trebuie decat sa se bucure. Dupa mai multi ani in care am operat cu succes pe un traseu si mi-am fidelizat clientela, sansa ca un operator nou sa intre si sa isi adjudece pasagerii este zero.“
Pe langa aceste mici probleme care vor exista la inceput, beneficiile liberalizarii sunt numeroase: operatorul poate decide cu ce tip de vehicule sa mearga la un anumit moment pe traseu, in functie de fluxul de calatori, poate combina orasele, isi poate eficientiza afacerea etc.

Piraterie licentiata
Pe traseele care fac legatura intre Moldova si Transilvania, din 2008, de la ultima atribuire, si pana acum, au aparut cinci trasee noi, reprezentand o dovada clara de piraterie licentiata, potrivit lui Melente Horoba, director general Transmixt Bistrita. Acesta opereaza pe un traseu judetean care leaga municipiul Bistrita cu Pasul Tihuta si are un potential de 30.000 de calatori. Fiecare cursa de transport interjudetean care se suprapune pe aceasta destinatie are plecare din autogara cu cinci minute mai devreme de cursa sa in trafic judetean. Si autobuzele respective opresc oricum in toate statiile de pe traseu, inclusiv in cele din municipiul Bistrita.
O licenta de transport judetean contine noua curse, dar din acestea numai o parte sunt rentabile, a aratat si Catalin Radulescu, director Mondotrans. Pe celelalte operatorii sunt obligati sa le faca. Dar daca statul obliga carausul sa efectueze cursele nerentabile, acestea ar trebui subventionate. Pe traseele interjudetene o licenta corespunde unei curse si, daca aceasta nu mai este rentabila, se poate preda licenta. Dar la transportul judetean licenta pentru un traseu cu 11 curse nu poate fi predata, pentru ca se pierd toate cursele, inclusiv cele rentabile. „La ora actuala, cei mai mari pirati din Romania suntem noi insine. Toata lumea vorbeste de pirati, dar si cel care porneste cu cinci minute mai tarziu pentru a mai lua din calatorii celui din spate tot pirat se numeste. Nimeni nu mai tine cont de viteza comerciala inscrisa in caietul de sarcini. Calatorul nu are de unde sa stie ca la o anumita ora in statia respectiva trebuie sa ajunga un autobuz. El se urca in cel care vine primul”, a explicat directorul Mondotrans. „Noi, la Dolj, am prins in contractele de delegare de gestiune conceptul de exclusivitate pe traseele luate pe legea 92. Si atunci am putut sa dau in judecata MT pentru suprapunerea unor trasee interjudetene peste traseele noastre. Pentru ca la transportul interjudetean nu se pot face statii decat in orasele resedinta de judet”, a declarat Neaga.