Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
ARMO a transmis un set de clarificări oficiale privind impactul fiscal și logistic al taxării coletelor provenite din afara Uniunii Europene, în contextul unor informații vehiculate recent în spațiul public pe care asociația le consideră inexacte sau bazate pe premise eronate.
Potrivit datelor prezentate de ARMO, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală în 2025, însă mai puțin de 10% dintre acestea au ajuns direct pe teritoriul național. Majoritatea au intrat în Uniunea Europeană prin huburi logistice regionale din alte state membre, conform practicilor curente din industria de curierat și e-commerce.
Asociația subliniază că analizarea exclusivă a coletelor care aterizează direct în România distorsionează realitatea logistică, întrucât ignoră funcționarea integrată a pieței unice europene.
ARMO respinge afirmațiile referitoare la o presupusă scădere structurală a traficului cargo ca urmare a introducerii taxei logistice. Conform asociației, datele publice disponibile nu confirmă o astfel de evoluție, iar estimările privind pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro se bazează pe ipoteze greșite și metodologii neverificabile.
În special, aceste estimări pornesc de la presupunerea eronată că România ar fi pierdut venituri din taxe vamale pentru colete cu valoare declarată sub 150 de euro.
ARMO reamintește că în prezent, coletele cu valoare declarată sub 150 de euro sunt scutite de taxe vamale, conform legislației europene în vigoare. Această exceptare este cunoscută la nivelul UE ca fiind una dintre cauzele concurenței neloiale exercitate de comercianți extracomunitari asupra pieței europene.
Tocmai din acest motiv, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări, prin introducerea unei taxe vamale fixe de 3 euro pe produs, măsură care urmează să se aplice începând cu 1 iulie 2026. Această taxă este distinctă de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană.
ARMO subliniază că taxele vamale reprezintă resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. În consecință, România nu poate pierde venituri care nu i-au revenit niciodată.
În paralel cu modificările de natură vamală, Uniunea Europeană a agreat introducerea unei taxe logistice începând cu noiembrie 2026, ca răspuns la volumul tot mai mare de colete cu valoare redusă din afara UE și la presiunea exercitată asupra autorităților vamale naționale.
ARMO atrage atenția că normele de implementare ale taxei logistice nu au fost încă adoptate și solicită autorităților competente clarificarea rapidă a acestora, pentru a asigura:
Asociația precizează că măsuri similare sunt implementate sau analizate și în alte state membre, ceea ce confirmă caracterul coordonat al inițiativei la nivel european.
Un alt punct de confuzie identificat de ARMO este amestecarea procedurilor vamale H7 și H1:
Taxa logistică se aplică exclusiv coletelor mici (H7) și nu afectează importurile comerciale (H1). Prin urmare, afirmații de tipul „statul nu mai încasează TVA” sunt incorecte, deoarece TVA continuă să fie colectată indiferent de statul membru prin care coletul intră în UE.
ARMO arată că o eventuală creștere a importurilor realizate prin procedura H1 poate fi benefică pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale:
În final, ARMO consideră că o parte semnificativă a informațiilor vehiculate public se bazează pe ipoteze false, conducând la concluzii care nu rezistă unei analize fiscale elementare. Asociația își reafirmă rolul de promotor al unei dezbateri informate privind comerțul electronic și regimul fiscal aplicabil și respinge ferm răspândirea informațiilor inexacte care pot induce în eroare publicul și mediul de afaceri.
Washington și Beijing suspendă măsurile tarifare pentru 12 luni, marcând o detensionare temporară a relațiilor economice
Întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping, desfășurată la Busan pe 30 octombrie 2025, s-a încheiat cu un acord comercial între Statele Unite și China.
Cele două puteri au convenit o suspendare de un an a tarifelor portuare și a măsurilor de control la exporturi, într-o tentativă de a stabiliza relațiile economice bilaterale și lanțurile globale de aprovizionare.
Suspendarea măsurilor tarifare și vamale
Acordul vizează în special măsurile impuse de Washington în baza anchetei Section 301, prin care, din 14 octombrie 2025, SUA aplicau taxe portuare suplimentare navelor construite sau deținute de companii chineze.
Conform înțelegerii:
Trump a calificat rezultatul drept „un pas excelent înainte” și a anunțat suspendarea „regulii de penetrare de 50%”, care limita exporturile americane de tehnologie către China.
La rândul său, Xi Jinping a declarat că Beijingul va suspenda controalele la export timp de un an și va analiza „măsuri structurale de echilibru comercial” pe termen lung.
Materii prime strategice: „pace temporară” pe piața pământurilor rare
Un element central al acordului de la Busan îl constituie relaxarea restricțiilor asupra exporturilor de pământuri rare, vitale pentru industria semiconductorilor și tehnologiile verzi.
China a acceptat suspendarea pentru 12 luni a restricțiilor anunțate pe 9 octombrie, care vizau cinci noi elemente critice.
În schimb, SUA vor relaxa temporar limitările privind exporturile de tehnologii sensibile.
Având în vedere că China produce între 70% și 90% din pământurile rare rafinate la nivel mondial, această măsură are potențialul de a stabiliza lanțurile globale de aprovizionare.
Trump a comentat succint: „Problema este rezolvată pentru cel puțin un an.”
Reluarea comerțului agricol: soia americană revine în China
Acordul restabilește și fluxurile comerciale agricole între cele două țări. China va relua importurile de soia din SUA, suspendate din mai 2025, oferind o gură de oxigen fermierilor americani și porturilor de export.
Potrivit Departamentului Agriculturii al SUA, China reprezenta aproape jumătate din exporturile americane de soia în 2024, iar blocajul a provocat pierderi masive pe lanțurile logistice agricole.
Reluarea comerțului va reduce presiunea asupra prețurilor și va revigora activitatea terminalelor portuare dedicate exportului agricol.
Tonuri diferite, dar același mesaj: destindere
Xi Jinping a adoptat un ton conciliant, afirmând că relațiile bilaterale „au menținut o stabilitate generală” și că SUA și China trebuie să fie parteneri, nu rivali.
El a subliniat că Beijingul „nu caută să înlocuiască alte puteri”, ci să promoveze „un comerț deschis și stabil”.
Trump, în schimb, a folosit o formulare mai directă, descriindu-l pe Xi ca pe „un negociator dur și un mare lider al unei mari țări”, anunțând în același timp:
Reacții: un armistițiu, nu o soluție definitivă
Presa chineză, inclusiv Hong Kong 01, descrie acordul drept „un consens pentru un armistițiu de un an”, fără a soluționa cauzele profunde ale tensiunilor.
În SUA, Reuters și Center for Strategic and International Studies (CSIS) notează că înțelegerea readuce relațiile comerciale la nivelul de dinaintea escaladării tarifare, dar nu abordează problemele structurale, precum:
Wall Street Journal consideră totuși că tregua ar putea redeschide calea pentru o diplomație directă între Trump și Xi în 2026, sugerând o posibilă detensionare strategică a comerțului global.
Acordul de la Busan reprezintă o pauză tactică în războiul comercial dintre SUA și China, menită să ofere ambelor părți timp de ajustare internă și recalibrare a strategiilor economice.
Deși tregua nu rezolvă disputele fundamentale legate de tehnologie, industrie și securitate economică, ea oferă un răgaz valoros pentru piețele globale, pentru lanțurile de aprovizionare și pentru sectoarele dependente de comerțul transpacific.
Un an de respiro – dar și un test decisiv pentru capacitatea celor două mari puteri de a transforma o detensionare temporară într-un dialog comercial sustenabil.
02.10.2020
Ultimul număr: Ian Feb 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit