Ti Insight Archives - Pagina 15 din 19

… așa cum informează Bundesbank. Potrivit Financial Times, citat de Ti Insight, ele au ajuns la 4,8 miliarde de euro, în timp ce valoarea totală a investițiilor germane în China din 2024 depășește cele 6,5 miliarde de euro investite în întregul an anterior – în ciuda eforturilor guvernului german de a reduce dependența de China.

O mare parte din investiții a fost făcută de producătorii germani de vehicule care, în loc să repatrieze profiturile, au decis să extindă capacitățile din China, unul dintre obiectivele lor fiind, ironic, așa cum subliniază Ti Insight, acela de a crește reziliența lanțului de aprovizionare prin politici de localizare în China, reducând expunerea la lanțurile globale de aprovizionare ce tranzitează Canalul Suez.

Mulți politicieni europeni se tem că această politică va lăsa economia germană vulnerabilă la orice conflict viitor între China și Taiwan, nu numai în ceea ce privește impactul asupra perspectivelor producătorilor germani, ci și prin întreruperea importului de materii prime, baterii și alte produse critice. Mai ales că aproape una din două întreprinderi din sectorul de producție se aprovizionează direct sau indirect cu bunuri intermediare critice din China.

Și producătorul de chimicale BASF, nu numai cei auto, investește 10 miliarde de euro într-o fabrică din Zhanjiang, Guangdong, care va fi a treia cea mai mare locație Verbund din lume, după Ludwigshaven și Anvers.

Analiștii Ti subliniază că trebuie luat în considerare impactul asupra exporturilor germane, câtă vreme abordarea „în China, pentru China“ va reduce cererea de bunuri germane, cum ar fi componentele intermediare, care în viitor vor fi produse local.

Problema cu care se confruntă Germania este că nivelul de integrare a celor două economii este deja atât de mare, încât orice reducere a riscurilor, ca să nu mai vorbim de decuplare, este aproape imposibil de luat în considerare. Termenul „decuplare“, de altfel, a și fost interzis în vocabularul diplomatic, de teamă că ar supăra autoritățile chineze, deja iritate de criticile Europei față de tratamentul aplicat comunității uigure din provincia Xinjiang. Iar un studiu realizat de Institutul Kiel a estimat că decuplarea ar costa economia germană cel puțin 131 de miliarde de euro, sau chiar mai mult dacă guvernul chinez ar riposta.

Cu alte cuvinte, în timp ce politicienii germani și europeni în general sunt conștienți de amenințarea geopolitică sistemică la adresa lanțurilor de aprovizionare și a economiilor, se pare că nu sunt capabili sau dispuși să facă prea multe. Corporațiile germane sunt hotărâte să-și continue planurile de investiții datorită profiturilor care pot fi obținute pe o piață atât de mare și în creștere, cum este cea din China, și care nu se compară cu cele din Europa sau din orice altă parte a lumii. De aceea companiile cred că și-ar face singure rău dacă ar boicota piața chineză, lăsând-o deschisă concurenților locali. Asta deși istoria recentă ne amintește ce înseamnă dependența excesivă de un adversar geopolitic: invazia Rusiei în Ucraina și creșterea ulterioară a prețului gazelor naturale au costat economia germană aproximativ 100 de miliarde de euro, potrivit Institutului German de Cercetare Economică (DIW). Economia germană, așa cum știm deja, a fost mai afectată decât alte economii de criza din ultimii doi ani deoarece a fost mai dependentă de energia rusească, are o proporție mare din industrie care este mare consumatoare de energie și este extrem de dependentă de exporturi și de lanțurile globale de aprovizionare. Iar aceste observații se aplică la fel de mult, dacă nu chiar mai mult, relației Germaniei cu China. În plus, partenerii europeni ai Germaniei sunt și ei îngrijorați, având în vedere importanța industriei acestei țări pentru economia UE în ansamblu.

Sursă foto: BASF

Dimensiunea și creșterea pieței globale de coletărie expres în 2023-2028

Transport Intelligence (Ti) estimează că piața globală de coletărie expres va ajunge la 565.962 de milioane de euro în 2024, în creștere cu 9,2% față de 2023, principalul motor de creștere fiind în continuare comerțul electronic. Iar până în 2028 se așteaptă să ajungă la 736.624 de milioane de euro, adică să crească an de an cu o medie de 7,3%.

Unul dintre principalele motive pentru care Ti estimează o astfel de creștere este PIB global mai mare cu 3,2% în 2024 și 2025, dar motorul principal va fi și de acum înainte comerțul electronic. În economiile majore ale lumii, se așteaptă ca vânzările online să-și continue evoluția și să fie, în Marea Britanie, SUA și China, cu 9,7%, 14,8% și respectiv, 9,2% mai mari.

Ti amintește că în ultimii ani piața de comerț electronic a progresat din cauza diferitelor blocaje pe care le-a adus pandemia de Covid-19, iar după 2022 efectul de revenire după măsurile de izolare a dus la scăderea volumului și la reechilibrarea cererii la niveluri normale. În plus, scăderea performanței economice din principalele țări ale lumii, inflația mare și presiunile asupra costurilor au făcut ca transportatorii să crească prețurile unitare ale coletelor, astfel încât, deși în ultima parte a lui 2022 și în 2023 am asistat la o scădere a volumelor de colete, operatorii au reușit să-și crească veniturile exclusiv datorită tarifelor. Apoi însă, cel puțin în economiile dezvoltate, situația s-a înrăutățit și mai mult, iar acum unii operatori publică date care arată o scădere atât a volumului, cât și a veniturilor pentru unele dintre servicii.

Analiza TI Insight mai arată că există diferențe regionale între America de Nord, Europa și Asia Pacific atunci când vorbim de creșterea pieței coletelor. Creșterea cu 3,8% în 2023 față de 2022 a valorii globale – după ce în 2022 scăzuse cu 0,9% – este susținută mai ales de Asia Pacific și China, cu creșteri de 7,2%, respectiv 11,7%, în timp ce Europa în ansamblu s-a contractat cu 0,8% și America de Nord a crescut cu 3,2%. Cei mai mari operatori, ca venituri, sunt UPS, Fedex și DHL, cu cotă semnificativă din piața globală, fiind urmați de SF Express, La Poste, USPS, Royal Mail, Sagawa Express, Yamato și Yunda Express, toți cu volume internaționale mari.