Ti Insight Archives - Pagina 9 din 19

Germania este crucială pentru mișcarea trupelor și echipamentului militar în Europa de la vest la est către flancul NATO, dar un document al Consiliului German pentru Relații Externe arată că degradarea infrastructurii țării, birocrația prohibitivă, constrângerile de capacitate și vulnerabilitatea la amenințări fizice și cibernetice riscă să împiedice mobilitatea militară, așa cum aflăm din raportul Ti Insight „O nouă eră pentru logistica militară din Europa“.

De vină pentru această situație sunt numeroșii ani în care s-a investit mai puțin decât era nevoie, în special în căile ferate ale Germaniei, dar și faptul că multe sute de vagoane cu platformă, necesare pentru transportul tancurilor, au fost retrase la sfârșitul Războiului Rece, și faptul că o mare parte din traseele care nu sunt viabile din punct de vedere comercial au fost abandonate. În plus, 4.500 din cele 40.000 de poduri din Germania nu au capacitatea de a susține convoaie de vehicule militare grele, ceea ce duce la întârzieri și ocoliri.

Iar căile navigabile sunt într-o stare la fel de proastă.

Aceste probleme în ceea ce privește mobilitatea sunt agravate de întârzieri și costuri birocratice, câtă vreme, pentru ca echipamentele militare să se deplaseze între statele federale germane, este nevoie de documentație, iar convoaiele trebuie adesea să se miște noaptea și să evite zonele unde este obligatorie reducerea zgomotului. Deși aceste reguli ar putea fi suspendate în caz de urgență, există temeri că procesul ar crea întârzieri.

Iar noul coridor militar Schengen între Olanda și Polonia va aborda doar parțial aceste probleme.

Investițiile în infrastructura feroviară din Germania sunt considerate prioritate atât de către guvernul federal, cât și de către UE, trei dintre primele cinci granturi pentru mobilitate militară acordate de Mecanismul pentru Conectarea Europei (CEF) fiind pentru proiecte feroviare germane, în valoare de peste 250 de milioane de euro. Un alt proiect feroviar major despre care se discută în prezent între guvernele Germaniei, Olandei și Belgiei este reconstrucția așa-numitului Iron Rhine, o linie care leagă Portul Anvers de regiunea industrială Ruhr, care a fost construită în secolul al XIX-lea și avea o mare importanță strategică, dar în ultimii 50 de ani a fost parțial abandonată.

Dar, deși este mare nevoie de capacitate feroviară nouă care să lege porturile de intrare în Europa de Germania și dincolo de această țară (nu în ultimul rând din motive militare), se pare că guvernul olandez se opune proiectului deoarece concurează cu propria sa linie Betuwe, care leagă deja Portul Rotterdam de Germania.

România este un hub de transport important în Europa, iar Bucureștiul este legat de Europa de Vest prin coridorul rutier și feroviar TEN-T IV, care continuă până la portul Constanța de la Marea Neagră, amintește Ti Insight în analiza sa „O nouă eră pentru logistica militară din Europa“. Alte caracteristici ale țării noastre sunt acelea că infrastructura rutieră din anumite puncte din munții Carpați nu are un standard suficient de ridicat pentru a permite mișcarea liberă a echipamentelor militare, că Dunărea domină rutele de transport prin țară, iar aprovizionările venind din porturile Greciei prin Bulgaria trebuie să treacă peste unul dintre cele doar două poduri, creând blocaje semnificative, că podurile au restricții de greutate care limitează numărul de vehicule grele ce pot tranzita în același timp și că rețeaua de drumuri și căi ferate este în general foarte aglomerată, cu trafic militar și civil, mai ales de când a început invazia rusă în Ucraina.

Studiile de fezabilitate privind o nouă autostradă care să conecteze România și Bulgaria sunt în curs de desfășurare, dar este puțin probabil ca aceasta să fie gata înainte de 2030.

În cadrul inițiativei SAFE a UE, România a solicitat finanțare pentru două autostrăzi care o leagă de Moldova, dar ea nu au fost încă aprobată. Iar Rusia a acuzat NATO că plănuiește să folosească Moldova – care nu a solicitat aderarea la Tratatul Nord-Atlantic, dar este candidată la UE – ca hub de aprovizionare pentru operațiunile din Ucraina. UE a furnizat asistență militară Moldovei, iar investițiile în infrastructura de transport care leagă țara de Comunitate ar trebui să fie privite în contextul unui parteneriat mai larg de cooperare economică și de securitate.