Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Perturbările din spațiul aerian al mai multor state din Orientul Mijlociu determină creșteri semnificative ale costurilor transportului aerian și creează presiuni suplimentare asupra lanțurilor logistice globale. În prezent, spațiul aerian deasupra unor țări precum Iran, Irak, Israel, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain rămâne închis sau supus unor restricții importante.
Pe 28 februarie și 1 martie, tarifele pentru zborurile din Thailanda către Europa au crescut brusc, ajungând până la 40.000 PLN. Ulterior, prețurile au scăzut, iar la începutul lunii martie o parte dintre zborurile din Dubai către Europa au fost operate, deși cu întârzieri. Unele aeronave au plecat și din Abu Dhabi, în timp ce aeroportul din Doha a rămas închis.
Companiile aeriene au început să redirecționeze rutele sau să suspende anumite conexiuni, ceea ce reduce spațiul disponibil pentru transportul de marfă și generează întârzieri.
Potrivit lui Mariusz Filec, director de produse pentru transport aerian CEE la Rohlig Suus Logistics, efectele nu se limitează la transporturile directe către regiune. Perturbările afectează și rutele dintre Europa și Asia de Sud, precum și conexiunile cu Australia și Oceania, deoarece hub-uri majore de transbordare precum Dubai sau Doha joacă un rol esențial în aceste fluxuri.
O parte dintre transporturi sunt redirecționate prin aeroporturi din Turcia, însă acest lucru poate duce la aglomerarea altor hub-uri logistice și la apariția unor blocaje operaționale.
Potrivit estimărilor, trei dintre principalele companii aeriene din regiune – Emirates, Qatar Airways și Etihad Airways – operează împreună o flotă de peste 600 de aeronave și controlează între 10% și 20% din piața globală a transportului aerian.
Suspendarea sau limitarea operațiunilor acestor operatori are efecte directe asupra capacității globale de transport aerian.
Lipsa aeronavelor disponibile și anulările masive de zboruri au dus deja la creșterea tarifelor de transport aerian de marfă. Potrivit lui Łukasz Kniaź, director al diviziei cargo aerian la Tirsped, companiile aeriene din regiune au fost nevoite să reacționeze rapid la restricțiile de spațiu aerian, ceea ce a determinat majorări ale tarifelor încă din dimineața zilei de 3 martie.
Unele zboruri reușesc să opereze prin rute alternative via Cairo sau Riyadh, însă situația rămâne volatilă.
Datele publicate de portalul The Loadstar, citând compania de consultanță Aevean, arată că pe 28 februarie capacitatea companiilor aeriene pe rutele dintre Asia, Orientul Mijlociu și Europa a scăzut cu 26% față de săptămâna precedentă.
În același timp, capacitatea zborurilor directe Asia–Europa a crescut cu aproximativ 13–14%, pe fondul evitării spațiului aerian din zona Golfului.
În cazul transportului cargo, impactul a fost și mai vizibil: capacitatea zborurilor cu escală în statele din Golf a scăzut cu 75% între 21 și 28 februarie, în timp ce capacitatea pe rutele directe a crescut cu 34%.
LOT Polish Airlines a anunțat că menține conexiunile cu Asia acolo unde condițiile operaționale permit, însă a suspendat temporar unele rute, inclusiv către Israel, Dubai și Arabia Saudită.
Compania monitorizează permanent situația de securitate împreună cu autoritățile aeronautice și instituțiile guvernamentale relevante.
În același timp, operatorii anticipează că evoluția pieței va favoriza o creștere treptată a tarifelor de transport aerian de marfă la nivel global, pe fondul majorării costurilor operaționale, al creșterii prețurilor combustibilului și asigurărilor, dar și al presiunii generate de dificultățile din transportul maritim.
**Sursă foto: Tranzit AI
Valul de frig din ianuarie 2026 a pus sub presiune toate modurile de transport
La începutul anului 2026, un episod de iarnă severă a afectat simultan o mare parte a Europei Centrale și de Nord, generând perturbări majore în transportul de marfă. Ninsorile abundente, temperaturile mult sub mediile sezoniere și formarea gheții au creat un blocaj sistemic care a lovit transportul aerian, rutier, feroviar și portuar, într-o amploare comparabilă cu marile episoade de iarnă din ultimul deceniu.
Fenomenul a fost cauzat de un aflux persistent de aer arctic, deviat spre vestul Europei de o configurație atmosferică rară, cu un blocaj anticiclonic în zona Groenlandei. În mai multe regiuni, temperaturile au coborât cu 12–15 grade sub normalul perioadei, iar episoadele de ninsoare continuă au depășit capacitatea obișnuită de intervenție a autorităților.
Impactul cel mai vizibil s-a resimțit în aviație. Între 2 și 7 ianuarie, aeroporturile din nord-vestul Europei au fost nevoite să anuleze mii de zboruri. La Amsterdam Schiphol, unul dintre principalele hub-uri europene, operațiunile au fost reduse drastic, iar compania KLM a anulat aproximativ jumătate din cursele programate în această perioadă.
Situația a fost agravată de lipsa lichidelor antigel necesare pentru degivrare, o problemă care a scos la iveală vulnerabilități în lanțul de aprovizionare cu materiale critice pentru siguranța operațională. Anulările masive au avut un impact direct asupra transportului aerian de marfă, mai ales pe rutele intercontinentale care folosesc hub-urile din Olanda și Franța ca puncte de tranzit.
Condițiile meteo au afectat și marile porturi ale Europei de Nord. Rotterdam, Hamburg și Anvers au raportat scăderi semnificative ale productivității, din cauza gheții formate pe platforme și a temperaturilor care au limitat utilizarea echipamentelor de manipulare.
Operatori maritimi majori au avertizat asupra întârzierilor în lanț și a timpilor de așteptare crescuți pentru camioane și trenuri. Blocajele din porturi au generat efecte în cascadă asupra transportului intermodal, cu acumulări de containere și dificultăți în respectarea termenelor de livrare, inclusiv pentru fluxurile către și dinspre sudul Europei.
Pe rețeaua rutieră, situația a devenit critică în mai multe state. În Franța, autoritățile au impus interdicții de circulație pentru vehiculele grele în numeroase departamente, obligând camioanele să staționeze în parcări dedicate. În zonele urbane și periurbane, ambuteiajele au atins niveluri record, în special în regiunea pariziană.
În Italia, ninsorile au afectat în special axele din zona Apeninilor și nordul țării. Operatorii de infrastructură au activat planurile de iarnă, cu restricții de bandă și filtrarea traficului greu pentru a permite intervențiile utilajelor de deszăpezire. Chiar și așa, timpii de tranzit au crescut semnificativ.
Transportul feroviar nu a fost ocolit de efectele frigului extrem. Defecțiunile la macazuri și instalații au dus la suspendarea temporară a serviciilor în mai multe țări. În Țările de Jos, circulația trenurilor a fost oprită complet pentru câteva ore, iar în Franța și Regatul Unit numeroase rute au fost anulate sau limitate.
În Balcani, episodul de iarnă a căpătat dimensiuni de urgență, cu infrastructură paralizată, pene de curent și blocaje prelungite ale trenurilor și transportului public urban.
Din perspectivă logistică, valul de frig din ianuarie 2026 a evidențiat fragilitatea sistemului european de transport în fața fenomenelor meteorologice extreme. Pentru transportatori, efectele s-au tradus prin opriri forțate, reorganizarea curselor, depășirea timpilor de conducere planificați și riscul de penalități contractuale.
Sectoarele sensibile la punctualitate – precum produsele alimentare perisabile, industria farmaceutică și producția just-in-time – au fost printre cele mai afectate. Evenimentul confirmă faptul că, pe lângă presiunile structurale legate de costuri și reglementări, factorul climatic devine un risc operațional major, cu impact direct asupra competitivității și fiabilității lanțurilor de aprovizionare europene.
În lipsa unor investiții suplimentare în infrastructură rezilientă și în planificare preventivă, episoade similare ar putea produce efecte tot mai severe într-un context climatic din ce în ce mai instabil.
02.10.2020
Ultimul număr: Ian Feb 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit