Intră în cont
Autentificare
Creează-ți cont
Valul de frig din ianuarie 2026 a pus sub presiune toate modurile de transport
La începutul anului 2026, un episod de iarnă severă a afectat simultan o mare parte a Europei Centrale și de Nord, generând perturbări majore în transportul de marfă. Ninsorile abundente, temperaturile mult sub mediile sezoniere și formarea gheții au creat un blocaj sistemic care a lovit transportul aerian, rutier, feroviar și portuar, într-o amploare comparabilă cu marile episoade de iarnă din ultimul deceniu.
Fenomenul a fost cauzat de un aflux persistent de aer arctic, deviat spre vestul Europei de o configurație atmosferică rară, cu un blocaj anticiclonic în zona Groenlandei. În mai multe regiuni, temperaturile au coborât cu 12–15 grade sub normalul perioadei, iar episoadele de ninsoare continuă au depășit capacitatea obișnuită de intervenție a autorităților.
Impactul cel mai vizibil s-a resimțit în aviație. Între 2 și 7 ianuarie, aeroporturile din nord-vestul Europei au fost nevoite să anuleze mii de zboruri. La Amsterdam Schiphol, unul dintre principalele hub-uri europene, operațiunile au fost reduse drastic, iar compania KLM a anulat aproximativ jumătate din cursele programate în această perioadă.
Situația a fost agravată de lipsa lichidelor antigel necesare pentru degivrare, o problemă care a scos la iveală vulnerabilități în lanțul de aprovizionare cu materiale critice pentru siguranța operațională. Anulările masive au avut un impact direct asupra transportului aerian de marfă, mai ales pe rutele intercontinentale care folosesc hub-urile din Olanda și Franța ca puncte de tranzit.
Condițiile meteo au afectat și marile porturi ale Europei de Nord. Rotterdam, Hamburg și Anvers au raportat scăderi semnificative ale productivității, din cauza gheții formate pe platforme și a temperaturilor care au limitat utilizarea echipamentelor de manipulare.
Operatori maritimi majori au avertizat asupra întârzierilor în lanț și a timpilor de așteptare crescuți pentru camioane și trenuri. Blocajele din porturi au generat efecte în cascadă asupra transportului intermodal, cu acumulări de containere și dificultăți în respectarea termenelor de livrare, inclusiv pentru fluxurile către și dinspre sudul Europei.
Pe rețeaua rutieră, situația a devenit critică în mai multe state. În Franța, autoritățile au impus interdicții de circulație pentru vehiculele grele în numeroase departamente, obligând camioanele să staționeze în parcări dedicate. În zonele urbane și periurbane, ambuteiajele au atins niveluri record, în special în regiunea pariziană.
În Italia, ninsorile au afectat în special axele din zona Apeninilor și nordul țării. Operatorii de infrastructură au activat planurile de iarnă, cu restricții de bandă și filtrarea traficului greu pentru a permite intervențiile utilajelor de deszăpezire. Chiar și așa, timpii de tranzit au crescut semnificativ.
Transportul feroviar nu a fost ocolit de efectele frigului extrem. Defecțiunile la macazuri și instalații au dus la suspendarea temporară a serviciilor în mai multe țări. În Țările de Jos, circulația trenurilor a fost oprită complet pentru câteva ore, iar în Franța și Regatul Unit numeroase rute au fost anulate sau limitate.
În Balcani, episodul de iarnă a căpătat dimensiuni de urgență, cu infrastructură paralizată, pene de curent și blocaje prelungite ale trenurilor și transportului public urban.
Din perspectivă logistică, valul de frig din ianuarie 2026 a evidențiat fragilitatea sistemului european de transport în fața fenomenelor meteorologice extreme. Pentru transportatori, efectele s-au tradus prin opriri forțate, reorganizarea curselor, depășirea timpilor de conducere planificați și riscul de penalități contractuale.
Sectoarele sensibile la punctualitate – precum produsele alimentare perisabile, industria farmaceutică și producția just-in-time – au fost printre cele mai afectate. Evenimentul confirmă faptul că, pe lângă presiunile structurale legate de costuri și reglementări, factorul climatic devine un risc operațional major, cu impact direct asupra competitivității și fiabilității lanțurilor de aprovizionare europene.
În lipsa unor investiții suplimentare în infrastructură rezilientă și în planificare preventivă, episoade similare ar putea produce efecte tot mai severe într-un context climatic din ce în ce mai instabil.
Piața globală a transportului aerian de marfă a încheiat anul 2025 cu volume în creștere, dar cu o presiune vizibilă asupra tarifelor și cu perspective prudente pentru 2026. Concluziile reies din analiza publicată la începutul lunii ianuarie de Xeneta, care evidențiază un final de an mai robust decât se anticipase din punctul de vedere al cererii, concomitent cu o normalizare a prețurilor.
În decembrie 2025, cererea globală de transport aerian de marfă a avansat cu 6% față de aceeași lună din 2024, depășind creșterea ofertei, estimată la 5%. La nivelul întregului an, greutatea impozabilă transportată a crescut cu aproximativ 4%. Un factor determinant a fost transferul modal al unor fluxuri de marfă dinspre transportul maritim către cel aerian, pe fondul incertitudinilor geopolitice și logistice, în special al tensiunilor din Marea Roșie.
Analiza arată că temerile legate de introducerea unor noi tarife comerciale, în special în Statele Unite, nu s-au tradus într-o contracție a volumelor. Dimpotrivă, incertitudinea a susținut cererea pentru capacitatea aeriană, percepută ca soluție mai fiabilă pentru mărfuri cu valoare ridicată sau cu cerințe stricte de timp.
În contrast cu evoluția volumelor, tarifele spot globale au scăzut în decembrie 2025 cu 4% față de anul anterior, ajungând la o medie de 2,83 USD/kg. Această evoluție confirmă tendința descendentă observată în a doua jumătate a anului, într-un context de reechilibrare graduală între cerere și capacitatea disponibilă.
Diferențele regionale rămân semnificative:
China continentală a constituit un caz aparte: tarifele către Europa și America de Nord au fost cu doar 1% sub nivelul din decembrie 2024, iar creșterea lunară de 9% indică o presiune locală temporară asupra capacității.
Un element-cheie al analizei îl reprezintă încetinirea abruptă a comerțului electronic transfrontalier din China către Statele Unite. Volumele au scăzut cu peste 50% în octombrie și noiembrie 2025, ca efect direct al noilor restricții și al modificărilor privind pragul „de minimis”. Înainte de aceste schimbări, acest coridor genera aproximativ 3% din volumul global al transportului aerian de marfă.
În Europa, situația este diferită pentru moment: fluxurile de e-commerce din China către UE au continuat să crească, deși într-un ritm mai moderat. Totuși, introducerea taxelor vamale fixe pentru coletele mici, programată pentru 1 iulie 2026, ar putea modifica semnificativ această dinamică.
Incertitudinea pieței se reflectă și în strategiile contractuale. În trimestrul IV din 2025, doar 24% dintre noile contracte au avut o durată de 12 luni, în timp ce contractele pe termen scurt au câștigat teren. Aproape jumătate din volumele gestionate de expeditori continuă să fie achiziționate pe piața spot, o practică devenită structurală în perioada post-pandemică.
Această orientare sugerează așteptări privind posibile reduceri suplimentare de tarife și o preferință clară pentru evitarea angajamentelor pe termen lung într-un mediu volatil.
Pentru 2026, prognoza indică o creștere mai modestă a cererii, estimată între 2% și 3%. În absența unor noi șocuri majore, fundamentele pieței sugerează o tendință generală de stabilizare, cu riscuri concentrate în zona geopolitică și de reglementare. Experiența din 2025 confirmă însă sensibilitatea ridicată a transportului aerian de marfă la schimbări rapide de context, ceea ce menține un grad ridicat de incertitudine pentru operatori și clienți.
**Sursă foto: Tranzit AI
02.10.2020
Ultimul număr: Martie 2026
Revista Tranzit
Rămâi la curent cu ultimele ediții ale revistei Tranzit