Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Miniștrii de transport din Uniunea Europeană au căzut de comun acord cu privire la abordarea generală a Consiliului în legătură cu două dosare cheie: regulile privind timpii de conducere și de odihnă pentru șoferii de autocar ce operează pe curse turistice și regulile referitoare la obținerea permisului de conducere.

Propunerea Comisiei Europene de revizuire a normelor privind obținerea permisului de conducere oferă posibilitatea eliminării unor bariere majore în calea atragerii tinerilor la ocupația de șofer profesionist.

Din sectorul transportului rutier lipsesc aproximativ 600.000 de șoferi de autobuze, autocare și camioane, iar tendința este ascendentă.

Consiliul sprijină propunerea CE de a permite conducerea cu însoțitor și formarea șoferilor de camioane (categorii C și C1) începând cu vârsta de 17 ani. Acest lucru va permite tinerilor absolvenți ai școlilor profesionale de a obține experiență de conducere sub supravegherea unor șoferi cu experiență. Dezavantajul este însă că statelor membre li se va permite să stabilească practici naționale diferite, se arată într-un comunicat de presă al Uniunii Transporturilor Rutiere Internaționale (IRU).

„Cele mai multe state membre au realizat că permiterea conducerii însoțite pentru tinerii de 17 ani nu înseamnă scăderea vârstei minime de conducere, așa cum au prezentat în mod eronat unele organizații. Ajută doar la atragerea tinerilor absolvenți prin stabilirea unei modalități de formare profesională plătită, sub controlul șoferilor profesioniști cu experiență.

Din păcate, caracterul opțional al acestei măsuri – așa cum a fost votată de către Consiliul – va face, cel mai probabil, să nu fie pusă în practică peste tot. Ne-am dori să vedem acest nivel în întreaga Uniune”, a declarat Raluca Marian, directorul IRU EU Advocacy.

În cadrul aceleiași întruniri, Consiliul a acceptat propunerea Comisiei privind un mecanism UE de recunoaștere a permiselor de conducere din țări terțe. (În prezent, fiecare stat membru își urmează propriile practici.) „Sectorul nostru are nevoie de mai mulți șoferi. Deși acordăm prioritate conducătorilor auto proveniți de pe piața locală, inclusiv șoferilor tineri și femeilor, decalajul este atât de mare încât nu ne putem descurca fără șoferi din țări terțe“, a subliniat Raluca Marian.

„Consiliul a convenit să existe o practică armonizată a UE pentru recunoașterea permiselor de conducere străine pentru șoferii profesioniști. Cu toate acestea, problema se rezolvă doar pe jumătate.

Un șofer profesionist nu poate conduce în UE decât dacă are, de asemenea, un certificat de competență profesională (CPC) recunoscut.

Prin urmare, în ciuda eforturilor sale, Consiliul nu a reușit să rezolve problema“, a adăugat ea.

Consiliul a ratat ocazia de a răspunde favorabil nevoilor transportului colectiv de pasageri, cum ar fi eliminarea limitei arbitrare de 50 km pentru șoferii profesioniști de autobuz și autocar sub 21 de ani.

Abordarea generală a Consiliului a îmbrățișat însă în mare măsură propunerea Comisiei. Cel mai important, le permite șoferilor de turism cu autocar să își împartă pauza de 45 de minute în pauze mai scurte de cel puțin 15 minute, în funcție de durata timpului zilnic de conducere, să își prelungească timpul de lucru cu o oră o dată sau de două ori, în funcție de durata călătoriei, cu compensare ulterioară, și să conducă timp de 12 zile consecutiv și în cadrul călătoriilor turistice naționale, la fel, cu recuperarea odihnei săptămânale omise la final, ceea ce este deja posibil pentru călătoriile internaționale.

La nivel național sunt înregistrați 6.851 de agenți economici cu cod CAEN 4939 (alte activități de transport terestru), care reprezintă 0,29% din totalul companiilor din Romania. Aici fac parte atât operatori de transport, cât și firme care efectuează transport în cont propriu.

Cifra de afaceri cumulată a companiilor cu cod CAEN de transport, realizată în 2022, se ridică la 4,3 miliarde de lei (977,4 milioane euro), aceasta fiind 0,18% din cifra de afaceri a României. Profitul cumulat obținut anul trecut de cei 6.851 de agenți economici este de 545,5 de milioane de lei (124 de milioane de euro), ceea ce reprezintă 0,23% din profitul net realizat în România. Nu mai puțin de 20.832 de angajați activează în acest domeniu (0,52%).

Cei mai mulți agenți economici înregistrați sunt în București (1.754).

Urmează Cluj, cu 650 de companii, Ilfov (629), Timiș (322) și Brașov (314).

Proporțional și cu numărul de companii active cu cod CAEN 4939, cea mai mare cifră de afaceri totală a fost înregistrată în București – 663,8 milioane de lei (150,9 milioane de euro). Pe poziția a doua se situează firmele din Ilfov, cu 242,9 milioane de lei (55,2 milioane de euro), urmate de Arad, cu 227,2 milioane de lei (51,6 milioane de euro), Suceava, cu 218,1 milioane de lei (49,6 milioane de euro) și Cluj, cu 186,7 milioane de lei (42,4 milioane de euro).

Și la profitul cumulat agenții economici din București s-au situat pe prima poziție în 2022, cu 92,8 milioane de lei (21,1 milioane de euro), urmați de companiile din Cluj, cu 36,1 milioane de lei (8,2 milioane de euro), Brașov (29,1 milioane de lei, adică 6,6 milioane de euro), Ilfov (26,6 milioane de lei, respectiv 6 milioane de euro) și Sălaj (25 de milioane de lei, respectiv 5,7 milioane de euro). Capitala conduce și în topul companiilor cu cod CAEN 4939 cu cei mai mulți angajați, respectiv 3.410. Urmează Ilfov (1.136 angajați), Cluj (928), Suceava (924) și Timiș (823).