Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Furnizorul internațional de asigurări de marfă TT Club a realizat, în colaborare cu platforma digitală de informare și prevenire a furturilor IMPACT și cu TAPA EMEA un raport privind modul de operare folosit cel mai des de cei care fură mărfuri în Rusia și tipul bunurilor pierdute în transportul rutier din această țară, pe regiuni.

Și în Rusia, pandemia Covid-19 a influențat furturile de mărfuri în mai multe moduri. Restricțiile locale și naționale privind circulația au afectat capacitatea hoților de a se deplasa neobservați, schimbând modul în care ei acționau, iar impactul economic a influențat piața în ansamblul ei și deci și mărfurile vizate în principal de infractori, astfel că numărul total de incidente s-a redus cu aproximativ 35%, în ciuda unei creșteri anuale de 10% a volumelor transportate rutier. Și valoarea medie a fiecărei pierderi a scăzut, la aproape 39.000 de dolari americani în 2020, față de 43.000 în 2019, indicând un accent mai mare pe produsele esențiale decât pe cele cu valoare mai mare.

Ca și în anul precedent, și în 2020 modul principal de operare a fost frauda de diverse tipuri, ca modalitate de a accesa marfa, cu 83% dintre incidente, urmată de furturile din vehicule parcate. În ceea ce privește frauda, există două moduri principale de acțiune: redirecționarea șoferului prin telefon să descarce la o locație neautorizată și folosirea unei identități false pentru a ajunge la marfă.

Alimentele și băuturile rămân bunurile vizate cel mai frecvent, în cazul lor furturile scăzând cu o treime ca volume, dar ele reprezentând în continuare 28% din totalul mărfurilor furate.

Pe locul al doilea se află în continuare metalele, dar cu o cotă mult redusă: 13%, față de 24% în 2019. Și aici a existat o schimbare în ceea ce privește valoarea mărfurilor furate, dar de data aceasta o creștere, de la 28.000 la 44.000 de dolari americani.

Creșteri față de 2019, dar mici, au fost observate și la electronice, piese auto, bunuri de uz casnic și îmbrăcăminte.

Raportul conține diverse studii de caz care descriu, pas cu pas, infracțiunile, și subliniază faptul că pentru a preveni furturile cel mai important este ca toți actorii din transport și lanțul de aprovizionare să fie conștient de riscuri și să cunoască și modalitățile în care pot acționa pentru a le evita.

Serviciul de Incidente al TAPA arată că sunt raportate sute de furturi de marfă și produse pierdute în valoare de milioane de euro, valori care cresc de la o lună la alta, și că în multe dintre aceste cazuri pierderile ar fi putut fi evitate prin simple verificări ale partenerilor de transport, cu atât mai mult cu cât numărul dovezilor de fraudă și înșelare în lanțurile logistice din Rusia este tot mai mare.

Pe de altă parte, în Rusia, ca și în alte state din Europa și CSI, multe furturi nu sunt raportate, și pierderea anuală depășește 130 de milioane de dolari și este în creștere, iar IMPACT a creat un instrument de informare pentru a le arăta actorilor din domeniu cât de gravă este problema în regiune și care sunt strategiile cele mai eficiente în combaterea infracțiunilor.

TT Club, un furnizor independent de asigurări pentru transport de marfă și logistică, avertizează operatorii din domeniu în legătură cu efectele blocării recente a canalului Suez și însemnă la vigilență sporită.

Lanțurile globale de aprovizionare se confruntă oricum cu numeroase probleme aduse de pandemie, iar de curând au fost supuse unei noi provocări, prin blocarea Canalului Suez, o arteră pe unde se transportă 30% din containerele din lume. Acum Canalul funcționează din nou normal, dar 300 de nave au fost întârziate în tranzit și multe altele au fost redirecționate pe un traseu mai lung, pe la Capul Bunei Speranțe din Africa de Sud.

În aceste condiții, TT Club arată că, dincolo de întârzierea mărfurilor și de pierderile din lanțul de aprovizionare, va exista un impact și asupra celor ce se ocupă de descărcarea containerelor în porturile de destinație, dar și asupra celor ce fac transport last mile. Impactul imediat poate fi o lipsă de marfă, dar există și potențiale riscuri după ce aceasta ajunge în port: sosirea unei cantități atât de mari de bunuri, combinată cu cerințele din distribuția pe continent, va crea perturbări în porturi și terminale, sub forma acumulărilor de mărfuri. Și va continua criza de containere, mai ales pe rutele comerciale de la est la vest, din moment ce containerele încărcate sunt blocate și disponibilitatea containerelor goale este foarte redusă.

Nu trebuie neglijat nici riscul de furt de marfă din porturi și depozite, de aceea ar fi bine să se pună un accent mai mare pe securitatea acestora, deoarece riscurile pentru mărfurile care nu se află în mișcare este mai mare acum decât de obicei.

În Europa problemele sunt cu atât mai mari cu cât criza de șoferi continuă și în 2021, așa cum arată un sondaj recent al RU, deci vor fi dificultăți mari legate de livrarea mărfurilor importate și de preluarea celor pentru export pe alte continente. Iar cei care caută să sporească siguranța în timpul transportului rutier trebuie să țină cont de riscurile care apar și în acest domeniu, nu numai atunci când marfa staționează, riscuri subliniate recent într-un alt raport al TT Club.

TT Club amintește că în ultimii ani s-au făcut eforturi mari pentru creșterea eficienței operaționale a lanțului de aprovizionare prin reducerea, de exemplu, a numărului de furnizori și introducerea principiilor just-in-time pentru a scădea povara unor costuri nenecesare de inventariere. Dar experiența din ultimele 12 luni – pandemia, Brexit și recenta blocare a Canalului Suez – a pus sub semnul întrebării această strategie, deoarece, dacă reducerea costurilor se face în detrimentul rezilienței, nu este o politică bună. Iar viitorul ar putea aduce o preferință mai mare pentru soluții dedicate situaților neprevăzute, adică o filosofie just-in-case în loc de una just-in-time.