Turcia Archives - Pagina 12 din 18

Turcia este unul dintre partenerii economici importanți ai României, iar pentru următorii ani se estimează creșterea relațiilor economice și a schimburilor comerciale dintre cele două țări. Chiar și în 2020, în ciuda dezechilibrelor generate de pandemie, schimburile comerciale româno-turce au scăzut relativ puțin, astfel că anul trecut s-a încheiat cu tranzacții în valoare totală de aproape 6,4 miliarde de dolari. Cadrul instituțional joacă însă un rol important în încurajarea comerțului dintre cele două țări, iar pentru ca activitatea să se deruleze în condiții optime cunoașterea legislației este esențială. Acesta a fost și obiectivul ultimului webinar organizat de Ernst&Young pe subiectul schimburilor vamale dintre România și Turcia.

În contextul pandemiei, toate economiile naționale trec printr-un proces de adaptare la noile condiții de piață. Acest proces oferă însă și oportunități, respectiv crearea de noi procese și lanțuri logistice, a precizat Mihaela Turbăceanu, reprezentantul economic al României la Ankara, în cadrul webinarului organizat luna trecută de Ernst&Young. Particular în ceea ce privește relațiile economice dintre țara noastră și Turcia se pot identifica sectoare industriale noi în afara celor tradiționale, pentru a lărgi colaborarea dintre cele două state. „Deși companiile românești încă au o prezență discretă pe piața turcă, în România funcționează nu mai puțin de 15.000 de firme cu capital turc, iar acest lucru este foarte încurajator. De altfel, Turcia este doua țară de unde se fac importuri în România. Pe lângă relațiile bilaterale, cooperarea pe piețe terțe este un alt punct important, care poate fi exploatat de companiile din cele două țări.”

Turcia este una dintre cele mai „populare” destinații pentru firmele care fac transport extra-comunitar. Pentru 2021, cărăușii au la dispoziție 6.500 de autorizații „terță-țară” de Turcia, care, probabil, se vor epuiza în august sau septembrie. Reprezentanții Ministerului Transporturilor au propus omologilor turci liberalizarea traficului dintre cele două părți pe perioada pandemiei pentru toate tipurile de transport rutier – bilateral, tranzit și terță-țară – însă nu s-a reușit nimic concret în acest sens.

Limitări pentru țările non-UE

Din păcate, importurile și exporturile dintre România și țările non-UE – inclusiv Turcia – au anumite limitări. Legislația a fost modificată ultima dată în mai 2016, stabilind faptul că exportatorul trebuie să fie o persoană/companie aflată pe teritoriul Uniunii Europene (UE). În caz contrar se impune existența unui partener responsabil pentru îndeplinirea procedurilor vamale.

Așadar, companiile care nu au filială în UE pot face maximum 3 importuri pe an. În cazul exporturilor, persoanele stabilite într-o țară terță a UE pot face declarații vamale în nume propriu, prin reprezentare directă sau indirectă (în numele clientului), pentru tranzit, admitere temporară sau re-export, ori pentru liberă circulație. În cazul în care operațiunile vamale de punere în liberă circulație nu sunt ocazionale, persoanele/companiile stabilite într-o țară terță a Uniunii pot depune declarații vamale numai prin reprezentare indirectă. Partenerii de afaceri în cauză trebuie să stabilească prin contract cine este responsabil pentru scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal al UE. În plus, ar trebui luate în considerare consecințele eliberării dovezii de origine a mărfurilor, a licențelor pentru produse cu dublă utilizare și a altor licențe de export.

Procedurile de import-export în Turcia

În Turcia este necesară înregistrarea special în scop de TVA, aceasta fiind înlocuită de o taxă de înregistrare („full tax registration”), care acoperă toate taxele aplicabile corporațiilor și care se aplică doar pentru companiile ce își stabilesc o filială în Turcia, fără de care nu se pot face importuri.

Firmele care se autorizează ca operatori economici autorizați în Turcia (AEO) pot beneficia de mai multe avantaje, implicite sau la cerere, o parte dintre acestea vizând simplificarea procedurilor vamale și reducerea timpilor de așteptare. Sunt eligibile pentru autorizație, printre altele, firmele de producție, de import-export, companiile de transport, operatorii logistici, comisionarii vamali și operatorii portuari.

Foarte important, statutul AEO oferă recunoașterea ca partener economic stabil și sigur. Cei autorizați vor avea mai puține inspecții, o relație mai bună cu reprezentanții Vămii din Turcia, costuri de încărcare și descărcare reduse, dar și o poziție preferențială în Sistemul de Control al Riscului în Comerțul Extern (TAREKS). În plus, sunt și beneficii pe piețele internaționale, în special cele cu care Turcia are încheiate parteneriate și înțelegeri speciale.

În România, statutul AEO este similar cu cel din Turcia și se aplică pentru toate companiile înregistrate în spațiul UE. Printre avantajele de a fi operator economic autorizat se numără scutirea de la plata taxei pe valoare adăugată (TVA) în vamă la import (de fapt, TVA nu este plătit efectiv, ci este indicat doar în declarația TVA, atât ca taxă de intrare, cât și de ieșire – mecanismul de taxare inversă), scutirea de garanție de la TVA la importuri, urmată de livrarea intracomunitară, reducerea nivelului de garanție și/sau renunțarea la garanție, precum și posibilitatea efectuării exporturilor în afara programului de lucru.

Alte beneficii ale statutului de AEO includ perioadă nelimitată de valabilitate a certificatelor AEO, recunoașterea statutului AEO în statele membre, mai puține controale ale documentelor și controale fizice și prioritate la control plus posibilitatea alegerii locului unde se efectuează acesta.

De remarcat faptul că în Turcia este necesară o perioadă „tampon” de 3 ani până când o companie cu filială acolo poate aplica pentru obținerea certificării AEO, în timp ce în România și în UE este suficientă o perioadă de 6 luni și afirmarea intenției de aplicare pentru AEO.

Importanța dovedirii țării de origine a bunurilor

Contribuabilii pot importa în Turcia bunuri care urmează să fie procesate în această țară fără plata taxelor vamale și TVA, cu condiția ca bunurile finite să fie exportate. Dacă un contribuabil solicită și primește un certificat de autorizare de perfecționare activă (IPAC), atunci contribuabilul respectiv ar avea dreptul să importe sau să cumpere mărfuri scutite de TVA pentru a produce bunuri în Turcia, care apoi să fie exportate.

Originea bunurilor este considerată țara unde acestea au fost produse. Obținerea documentelor de proveniență este foarte importantă, pentru că se pot evita anumite taxe de import, prin certificatele A.TR. Uniunea Vamală dintre România și Turcia prevede faptul că schimburile comerciale dintre state se bazează mai degrabă pe liberă circulație decât pe stabilirea originii mărfurilor, chiar dacă nu există un acord bilateral încheiat în acest sens.

În cazul importurilor făcute în România trebuie specificată, clar țara de proveniență și nu se poate scrie doar UE, mai ales în cazul bunurilor care sunt produse în mai multe țări. În această situație este considerată țară de origine aceea unde s-a derulat ultima etapă esențială din producție.

De asemenea, trebuie stabilit dacă sunt bunuri care pot beneficia de statut preferențial. Iar în cazul produselor agricole, cărbunelui și oțelului, statutul este diferit.

Pentru bunurile care nu au statut preferențial trebuie completată Anexa 22-14. Atenție! Autoritățile turce acordă o atenție deosebită stabilirii țării de origine a bunurilor, iar amenzile pot ajunge și până la triplul taxelor vamale, așa că nu trebuie ignorată.

Vânzările Renault Trucks au scăzut până la 41.117 de vehicule grele facturate în 2020, cu 24% mai puține decât în 2019, dar compania și-a păstrat cota de piață din Europa și, mai mult decât atât, a înregistrat cu 12% mai multe comenzi decât în anul anterior, în special datorită creșterii cu 40% din ultimul trimestru, comparativ cu perioada similară din 2019. „Piața este dinamică, nevoie de transport există, cererea deja a început să crească pentru că economia merge iar bine și oamenii continuă să consume bunuri, dar nu cred că se vor recupera prea curând volumele pierdute în 2020“, declară președintele Bruno Blin.

Din cele 41.117 camioane, 19.019 au mers în Europa (în afară de Franța), 17.937 în Franța și 4.161 în restul lumii. Iar dacă le împărțim pe categorii de tonaj, au fost 26.246 medii și grele și 14.871 ușoare.

Pe piața europeană a utilitarelor de peste 6 t Renault Trucks a avut o cotă stabilă, de 8,5%, în condițiile în care cota a fost aceeași din 2019 la categoria camioanelor de peste 16 t, de 8,8%, și a crescut cu 0,3%, până la 6,6%, pe segmentul de 6-16 t.

În țara de origine, compania rămâne lider incontestabil, cu 28,3% din piața utilitarelor de peste 6 t, în creștere cu 0,6% față de 2019. Rezultate bune s-au înregistrat și în Europa de Est, în special în România (unde Renault Trucks are o organizație nouă, ceea ce îi permite să se concentreze mai mult asupra clienților săi), Bulgaria și Ungaria.

Numărul de vehicule facturate în afara Europei a crescut cu 16%, datorită revenirii puternice a pieței tradiționale din Algeria, creșterii importante a numărului de vehicule facturate în Turcia și rezoltatelor din Africa sub-sahariană, unde Renault Trucks propune o gamă dedicată de vehicule de ocazie, T X-Port și T X-64, transformate la Used Trucks Factory, dar și o ediție specială, Safety Edition, a gamei K.