Ucraina Archives - Pagina 24 din 28

Banca pentru Alimente a început pe 25 februarie să colecteze alimente și alte produse de strictă necesitate pentru refugiații ucraineni și să le distribuie în funcție de nevoi, dar caută și să verifice la fața locului cum se împart acestea, deoarece, așa cum atrage atenția Gabriela Vereș, vicepreședintele Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), și de această dată, ca în multe alte contexte critice, se găsesc și mulți profitori. „Or, noi nu vrem să își bată nimeni joc de aceste produse.“ Se pare că în vămi există persoane care se oferă să transporte refugiați la prețuri uriașe, dar mai grav decât atât este faptul că unii dinte refugiați nu cunosc persoanele la care vor fi cazați, „ceea ce este un risc foarte mare, deci trebuie avertizați pe orice cale să aibă grijă cu cine merg și unde, deoarece călătoresc cu bani la ei, au copii. În plus, ceea ce este și mai grav, au apărut în peisaj și traficanți de persoane.“ De aceea Banca pentru Alimente caută să colaboreze cu prefecturile, ca totul să funcționeze cât mai ușor și mai bine, mai ales triajul corect al oamenilor care vin la graniță, și atrage atenția asupra faptului că este nevoie de organizații care să le găsească acestora soluții pe termen lung, dar și de bannere mari cu informații despre cum se poate cere azil politic, ce drepturi au într-o țară străină, unde să sune când sunt în pericol ș.a.

Banca pentru Alimente s-a mobilizat pe 25 februarie pentru a sprijini refugiații ucraineni și a căutat în primul rând să afle direct de la Uniunea Ucrainenilor din România ce nevoi sunt, apoi a luat legătura cu organizațiile sale din Suceava, Sighetu Marmației, Satu Mare și Constanța (pentru Tulcea) și cu autoritățile vamale.

Astfel, așa cum declară Gabriela Vereș, vicepreședintele Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), s-a ajuns la concluzia că nevoile cele mai mari de ajutoare și produse nu sunt în România – deoarece se pare că ucrainenii care au venit aici în primul val au posibilități financiare, și multe din ajutoarele colectate de primării sau de alte organizații stau fără a fi distribuite – ci pentru campusurile de refugiați din Ucraina, unde sunt persoane care au fugit spre granița cu România și Polonia, mai ales din orașele mari, inclusiv Kiev, de teama bombardamentelor, dar care nu vor neapărat să plece din țară, ci speră ca atacurile să se termine curând și să revină acasă.

În Oradea abia luni, 28 februarie, au ajuns 150 de refugiați, care erau așteptați de sâmbătă și pentru care se făcuseră pregătiri. „Oamenii din oraș s-au mobilizat foarte bine încă de la început, s-au strâns donații la restaurantul Majestic și șase dube încărcate cu produse au plecat în primele zile spre Sighetu Marmației, unde au fost preluate de Uniunea Ucrainenilor din România, care a trecut totul peste graniță, în campusurile de refugiați de acolo, deoarece știe câți oameni sunt și ce nevoi are fiecare.“ Pentru a sprijini refugiații ucraineni, în afară de proiectele sale de zi cu zi, Banca pentru Alimente desfășoară o campanie specială împreună cu supermarket-urile cu care colaborează deja și a instalat în cele din Satu Mare, Baia Mare, Suceava, Galați și Tulcea coșuri unde cetățeni să poată dona produse. Și caută să se extindă cu astfel de puncte în toată țara.

Asociația are dube proprii și beneficiază și de sprijinul Fan Courier pentru transporturi între Cluj și Maramureș și între Bihor și Maramureș, dar are nevoie și de alți transportatori, deci cei care doriți sunteți bineveniți să vă implicați.

Pentru cazarea refugiaților care au ajuns în România, Banca pentru Alimente a beneficiat de sprijinul centrelor pentru copii, centrelor de pe lângă biserici, școli și internate, centrelor de bătrâni sau centrelor pentru alte categorii defavorizate, pe care le sprijină constant cu alimente și alte produse de strictă necesitate și care acum s-au mobilizat pentru a primi ucraineni. Organizația este prezentă în Celule de Criză din Maramureș și Bihor, colaborează cu prefecturi și primării și caută să direcționeze refugiații care ajung în România spre pensiuni care oferă gratuit cazare sau spre centrele sociale pe care le cunoaște, în funcție de categoria din care fac parte refugiații, astfel încât experiența asistenților sociali de acolo să se potrivească tipului de persoane pe care le vor primi. De exemplu, la Oradea ar urma să ajungă copii dintr-un orfelinat din Kiev, și ei vor fi cazați într-un centru unde sunt tot copii.