Aproape 50% din activitatea companiei sucevene Your Fast Transport se baza pe industria auto, or, deja multe fabrici au inchis activitatea, iar restul transporta pentru industria otelului si industria alimentara. „A scazut activitatea pe unele segmente, a crescut pe altele. Facem cabotaj si cross-trade in vest, in Belgia, Franta, Luxemburg etc.“, a spus Gabriel Iftode, Your Fast Transport. „Normal ca suntem afectati de aceasta situatie. Daca un producator de vehicule inchide, evident ca trebuie sa sisteze activitatea si cei care produc piese si componente. Este un lant.“
Pe langa diminuarea volumelor, o alta problema cu care se confrunta este panica soferilor, justificata de altfel. Acestia isi fac griji pentru ca ar putea sa-si contamineze familia la intoarcerea acasa. „Unii dintre ei chiar mi-au cerut concediu de odihna ca sa vina acasa.“
Compania detine 10 camioane, din care doar 8 sunt plecate. In conditiile actuale se poate observa deja o scaderele cu 20-30% a numarului de kilometri rulati de fiecare vehicul, iar in ritmul acesta „vom reusi sa mai sustinem activitatea doua-trei luni. Am incercat chiar o renegociere a tarifelor de transport cu partenerii cu care avem contracte. Din piata spot acoperim destul de putine curse , doar partea de tur-retur“, a mai spus Gabriel Iftode.
Potrivit acestuia, cozi in vama au fost cam peste tot, dar Belgia s-a descurat foarte bine. Eforturi sustinute a intreprins si Franta pentru a limita timpul de asteptare in vama. La intarea in tara prin punctul de trecere a frontierei de la Nadlac s-a asteptat destul de mult.
Pana in acest moment, soferii nu au semnalat probleme cu parcarile in Europa, insa le-a fost restrictionat accesul la spatiile de sevicii. „Efectiv nu au avut unde sa mearga la toaleta. Unii dintre beneficiari aveau niste containere special dotate cu dus si toaleta pentru soferi. La unii dintre ei nu mai mergem deloc pentru ca au inchis activitatea, iar ceilalti le-au inchis ca masura de limitare a propagarii virusului. Asta este problema lor de fapt, nu timpul de asteptare.“
Avand in vedere faptul ca a crescut cererea de alimente la raft pentru ca toata lumea face stocuri, a crescut si cererea de transport pe acest segment, dar nu atat cat sa acopere scaderea pe care compania a inregistrat-o pe segmentul auto. „Crestere de transport pentru produse alimentare a fost de circa 40%, iar asta, pe langa ceea ce aveam deja, se duce undeva la 60-70%, dar tot ramanem cu o diferenta neacoperita. Pentru perioada urmatoare tot ce imi doresc este sa pot acoperi cheltuielile si salariile“, a completat Gabriel Iftode.

Plecand de la faptul ca departamentul de logistica al unei societati nu detine intotdeauna informatii despre situatia din cadrul celorlalte departamente, rareori cunoscand, de exemplu, daca exista TVA de plata sau de rambursat, in cadrul conferintei "2012 – Romania, bine ai venit in Uniunea Vamala Europeana!", Mihai Petre, senior manager Deloitte Tax, a prezentat o serie de motive pentru care un director financiar (CFO) trebuie sa urmareasca operatiunile pe de o parte in ansamblu, iar pe de alta, in timp, procesul de vamuire neincheindu-se intotdeauna la momentul obtinerii liberului de vama, ci dupa ajustari ulterioare ale valorii reiesite in vama.

Dat fiind insa ca optimizarile proceselor de vamuire au si costuri asociate, acestea trebuie puse de la inceput in balanta cu o posibila economisire de TVA, abia apoi hotarandu-se, la sugestia departamentului de logistica, daca va fi modificat modul de operare la nivelul intregii societati.
TVA se recupereaza intr-un an si jumatate
In opinia reprezentantului Deloitte Tax, TVA trebuie rambursata pentru doua categorii de situatii: achizitii locale urmate de export sau de livrare in alt stat membru (cumperi local cu TVA si vinzi fara) sau in situatia in care achizitiile unei companii pentru o investitie depasesc cu mult ceea ce va comercializa apoi la nivel local.
Insa unul dintre motivele pentru care investitorii evita Romania sau care ii face sa aleaga alt punct de intrare a marfurilor este pozitia TVA de rambursat si intarzierile in returnarea acesteia, deseori ajungandu-se pana la un an si jumatate. De aceea, eventuala transformare a Romaniei in punct de intrare principal pe teritoriul comunitatii deja starneste temeri in randul celor care vor sa aduca in tara bunuri ce urmeaza a fi reexportate. "Legislatia vamala din Romania si de pe teritoriul comunitatii ne ajuta sa nu platim TVA la import, export sau livrari intracomunitare, Regimul 4.200 aratand ca unei companii care face un import urmat de o livrare in alt stat membru nu ii este solicitata plata cash a TVA", a precizat Mihai Petre, completand ca problemele apar la aplicarea lui, in momentul importului necunoscandu-se, dintr-un container, care parte de marfa are destinatie locala si care intracomunitara. Astfel, marfurile trebuie plasate intr-un antrepozit vamal pana se decide destinatia fiecarei partide. "Abia in momentul in care s-a stabilit unde pleaca marfurile se face punerea in libera circulatie concomitent fie cu livrarea in alt stat membru, fara TVA, fie cu comercializarea la nivel local, cu TVA aferent in vama, ce va fi insa recuperat in 30-60 de zile", a mai spus Mihai Petre.
Pe de alta parte, pentru utilizarea acestui regim, autoritatea vamala solicita o garantie ca acel container nu va disparea pana ajunge, de exemplu, in Ungaria. "Chiar daca vorbim de o garantie de 100% a valorii, din momentul stabilirii ei pana la eliberarea efectiva a scrisorii de garantie de la banca dureaza