vama Archives - Pagina 6 din 14

La propunerea Ministerului Finanțelor și a Autorității Vamale Române, Executivul a aprobat Programul multianual de modernizare și dezvoltare a infrastructurii vamale (P.M.M.D.I.V.), reglementat prin OUG 76/2024 care se va defășura în perioada 2025-2030.

Programul multianual de modernizare și dezvoltare a infrastructurii vamale (P.M.M.D.I.V.), cu o valoare de 1 miliard de lei, prevede implementarea obiectivelor de investiții ale structurilor teritoriale ale AVR, ce funcționează în cadrul direcțiilor regionale vamale, inclusiv la București, Brașov, Cluj, Craiova, Galați, Iași și Timișoara.

„Este un pas important pentru ca Ministerul Finanțelor să poată îndeplini întocmai ceea ce și-a asumat prin Programul Național de Redresare și Reziliență. Avem obiectiv specific să îmbunătățim capacitatea administrativă și operațională a Autorității Vamale Române și să construim condițiile favorabile pentru tranziția activității de vămuire către un mediu complet electronic și simplificarea formalităților vamale. Modernizarea vamală este esențială pentru un mediu de afaceri sănătos și competitiv. Ne-am asumat intensificarea eforturilor pentru combaterea evaziunii fiscale, dar și să asigurăm o mai bună securitate la frontiere, prin modernizarea punctelor vamale și dotarea acestora cu echipamente de ultimă generație. Tranziția către un sistem complet digital va simplifica formalitățile vamale și va face procesul mult mai eficient.”,
a precizat Marcel Boloș, ministrul Finanțelor.

Programul presupune trei categorii de investiții:

a) modernizarea/reabilitarea birourilor/punctelor vamale și dotarea acestora cu echipamente specifice;

b) spații de control amenajate pentru activitățile specifice birourilor/punctelor vamale;

c) depozite pentru mărfurile/bunurile reținute în vederea confiscării.

Valoarea totală a celor 123 de obiective de investiții prevăzute prin program este de aproape 1 miliard de lei și include 22 de lucrări de modernizare, 31 de lucrări de abilitare, 22 de proiecte de dezvoltare a bazelor materiale și 48 de proiecte cu dotări de echipamente.

Ministerul Finanțelor va împuternici Autoritatea Vamală Română (AVR) să administreze infrastructura specifică vizată și să organizeze, conform legii, procedurile de licitație publică necesare pentru realizarea acestor investiții.

Prin actul normativ, birourile și punctele vamale de frontieră sunt clasificate în funcție de riscurile identificate și evaluarea amenințărilor și vulnerabilităților specifice. Această clasificare permite dotarea acestora cu echipamente moderne și eficiente pentru realizarea controalelor vamale, în funcție de gradul fiscal de risc stabilit. Astfel, se urmărește eliminarea posibilelor amenințări sau riscuri operaționale care ar putea afecta performanța activităților desfășurate la frontieră, sporind astfel eficiența și securitatea controalelor vamale.

Autoritatea Vamală Română vizează îmbunătățirea rolului birourilor vamale de frontieră prin clasificarea acestora în structuri organizatorice în funcție de riscurile vamale și fiscale. Printre principalele direcții de acțiune se numără:

– combaterea riscurilor financiare la care sunt expuse operațiunile vamale (import/export/tranzit);

– gestionarea riscurilor nefinanciare identificate în cadrul activităților de control vamal, respectiv instituirea unei abordări comune la nivel național în ceea ce privește verificarea conformității produselor și asigurarea protecției cetățenilor din spațiul național și european;

– aplicarea uniformă a controalelor vamale în scopul împiedicării operatorilor economici să vizeze anumite birouri vamale cu un nivel scăzut de control;

– natura și volumul operațiunilor vamale derulate;

– managementul riscurilor operaționale identificate și care constituie o amenințare în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor strategice ale AVR.

Obligațiile de aplicare a noilor reglementări legislative, operaționalizarea noilor sisteme informatice vamale pentru export (AES-RO), tranzit (NCTS5) și vamă SNI (Sistemul National de Import) schimbă radical modul de lucru din România, așa cum a explicat Cosmin Dinca, Manager (Global Trade Advisory) în cadrul Ernst & Young SRL, la Expoziția și Conferința Black and Caspian Sea Ports & Logistics 2024, desfășurată la începutul lui iulie la Constanța.

Concret, în 2024 există noi sisteme vamale, mai eficiente, mai rapide și mai simple, care fac ca modul de declarare a mărfurilor în vamă să fie total diferit față de ceea ce a fost înainte: nu se mai folosesc document pe hârtie (toate documentele necesare pentru vămuire pentru export și tranzit sunt încărcate electronic), există opțiune de conectare de la sistem la sistem (interfață EDI) pentru export și tranzit, se utilizează semnătura electronică în relația cu autoritatea vamală pentru export și tranzit, există interconectare cu mai multe subsisteme informatice vamale pentru a asigura trasabilitatea (de exemplu, cu EMCS – Sistemul de accize), iar anumite etape de vămuire sunt automatizate.

În prezent există trei noi sisteme IT vamale. AES-RO (noul sistem IT pentru export), online din martie 2024, presupune schimb securizat de informații între ERP-ul exportatorului și vamă (prin interfața EDI) și este legat de subsistemele NCTS5 pentru tranzit și EMCS-RO pentru exporturile de produse accizabile, care au nevoie de monitorizare. Iar operatorilor cu statut de AEO AES-RO le permite, pentru mai multă eficiență în supply chain, să depună declarația de export la biroul vamal responsabil din locul în care sunt stabiliți, în timp ce mărfurile sunt prezentate fizic la vamă la un alt birou vamal (de exemplu, în Portul Constanța).

Al doilea sistem, NCTS5, este online din mai 2024 și permite o procedură de acces mai rapidă la sistemul de tranzit (fără autorizații separate). Declarația de tranzit poate înlocui acum ENS și EXS, iar vămuirea tranzitului se face automat dacă nu este identificat niciun risc.

Iar SNI (National Import Romanian System) ar urma să fie operațional din iulie 2024 și presupune și el comunicare exclusiv online între importator și biroul vamal, acordarea automată a vămuirii la import în anumite cazuri (culoarul cu lumină verde) și simplificări vamale ca EIDR, depozitare temporară sau utilizarea altor regimuri speciale.

Modificările apărute în ultimul timp în ceea ce privește sistemele vamale au avut ca scop reducerea timpului de procesare a documentelor în vamă și un control mai bun al autorității vamale asupra mărfurilor care tranzitează vama română, dar și al declarațiilor și concordanței datelor, deci creșterea eficienței serviciilor vamale, așa cum a subliniat reprezentantul Ernst & Young.