Un studiu realizat de Institutul ifo arată că, în 2025, majoritatea fondurilor atrase prin împrumuturi pentru infrastructură și tranziție climatică nu au fost utilizate pentru investiții reale. Analiza indică faptul că aproximativ 95% din sumele finanțate prin credite în cadrul fondului special pentru neutralitate climatică și infrastructură (SVIK) au fost redirecționate către alte nevoi bugetare.
Potrivit președintelui institutului, Clemens Fuest, această practică ridică probleme majore de politică economică. În loc să susțină creșterea pe termen lung prin investiții suplimentare, împrumuturile au fost utilizate în principal pentru acoperirea deficitelor existente.
Creștere a datoriei fără impact proporțional în investiții
Datele analizate arată un dezechilibru semnificativ între nivelul împrumuturilor și cel al investițiilor. În 2025, creditele contractate prin SVIK au crescut cu 24,3 miliarde de euro, însă investițiile federale au fost mai mari cu doar 1,3 miliarde de euro față de 2024.
Astfel, rezultă un decalaj de aproximativ 23 de miliarde de euro, care nu s-a transformat în investiții suplimentare în economie. În termeni absoluți, investițiile au ajuns la circa 69,9 miliarde de euro în 2025, comparativ cu 68,6 miliarde de euro în anul precedent – o creștere marginală, în ciuda nivelului ridicat al îndatorării.
Analiza ifo indică faptul că una dintre principalele cauze ale acestei situații este realocarea fondurilor din bugetul de bază către fondul special finanțat prin împrumuturi. Acest mecanism a afectat în mod direct investițiile în infrastructură, în special în sectorul transporturilor.
Potrivit lui Emilie Höslinger, o parte importantă a cheltuielilor pentru transport a fost mutată contabil din bugetul principal în fondul special, ceea ce înseamnă că multe dintre investițiile raportate nu reprezintă, în realitate, finanțări suplimentare.
Critici privind justificarea întârzierilor
Institutul ifo respinge și argumentul potrivit căruia întârzierile în implementarea proiectelor ar explica utilizarea redusă a fondurilor pentru investiții. În opinia cercetătorilor, dacă execuția proiectelor ar fi fost într-adevăr întârziată, nivelul împrumuturilor nu ar fi trebuit să crească atât de mult.
Max Lay subliniază că, pentru a corecta această situație, guvernul ar trebui să crească efectiv cheltuielile de investiții din bugetul de bază, altfel nu se poate vorbi despre un program real de investiții suplimentare.
Structura actuală a pachetului de finanțare face dificilă evaluarea clară a modului în care sunt utilizate fondurile publice. Analiza ifo se bazează pe date oficiale furnizate de Ministerul Federal al Finanțelor din Germania și de Oficiul Federal de Statistică al Germaniei, însă chiar și în aceste condiții, trasabilitatea exactă a fondurilor rămâne limitată.
Se observă astfel o discrepanță între obiectivul declarat al politicilor publice – stimularea investițiilor în infrastructură și tranziția climatică – și utilizarea efectivă a resurselor, într-un context în care nivelul datoriei publice continuă să crească fără a genera beneficii economice proporționale.
