Rolul portului Constanta in dezvoltarea coridorului de transport dintre Asia si Europa a fost discutat cu ocazia evenimentului „Silk Road Summit“, ce a avut loc la finalul anului trecut in portul romanesc. Astfel, Marea Caspica este una dintre zonele favorabile pentru atragerea de noi fluxuri de marfuri prin Constanta, fluxuri pe care operatorii de la noi s-au pregatit intens sa le opereze prin investitiile importante pe care le-au facut in port. Din pacate, lipsesc inca investitiile in infrastructura de transport, atat cea rutiera si feroviara, cat si pentru asigurarea unui trafic constant pe Dunare pe toata durata anului. Cu ocazia acestui eveniment, portul Constanta a semnat un acord de colaborare cu portul Baku din Azerbaijian, dupa ce in 2013 a fost semnat un protocol de colaborare cu porturile georgiene.
Silk Road Summit a fost organizat in premiera in Romania, in portul Constanta, de Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta, Organizatia Patronala Constanta Port Business Association si Asociatia Drumul Matasii din Romania. Evenimentul a adus impreuna factori decizionali, autoritati de stat, autoritati portuare si companii private, pentru a contribui cat mai eficient la dezvoltarea optima a coridorului de transport Asia-Europa.
Marea Caspica reprezinta una dintre zonele favorabile pentru atragerea de noi fluxuri de marfuri prin Portul Constanta. Iar tendinta de dezvoltare a legaturilor intermodale intre diferite zone geografice subliniaza intentia statelor din zona de a revitaliza vechiul Drum al Matasii. Pozitia strategica a Portului Constanta la Marea Neagra si conexiunea sa cu Dunarea ca avantaj major in contextul dezvoltarii comertului regional si global au determinat directionarea actiunilor CN APM SA Constanta catre incheierea de parteneriate cu porturi importante nu numai din Europa, ci si din zona Marii Caspice si Orientul Mijlociu. Compania mai urmareste atragerea alaturi de Portul Constanta a porturilor din regiunea Marii Negre si Marii Caspice intr-un schimb de informatii referitor la posibilitatea realizarii unor actiuni comune, care sa influenteze pozitiv interesul companiilor private de a considera coridorul Marea Neagra-Marea Caspica drept un potential traseu comercial si de transport cu valoare strategica pentru regiune.
Conducerea portului sustine dezvoltarea cooperarii in domeniul transporturilor de marfuri pe ruta Marea Neagra-Marea Caspica, urmarind valorificarea pozitiei Portului Constanta ca „poarta spre Europa” pentru traficul de marfuri dinspre tarile bazinului Marii Caspice si Extremul Orient. Insa concurenta pentru atragerea fluxurilor de marfuri dinspre Asia este acerba, iar fiecare actor de pe Drumul Matasii isi promoveaza avantajele. Legatura dintre Asia si Europa se poate face prin cele trei porturi ale Georgiei, dintre care unul se dezvolta, iar pe acesta conducerea portului Constanta incearca sa il lege cu cel romanesc, pentru a deveni o alternativa la transportul de marfa, atat in partea de nord a Europei, Rusia, Polonia, cat si in partea de sud, ceea ce vine pe Oceanul Indian.
Directorul general al CN APM Constanta, Nicolae Dan Tivilichi, a dorit sa asigure partenerii portului, atat din Europa Centrala, cat si din Asia, ca pentru tranzitul de marfuri din Constanta vor avea aici un suport si ca isi doreste folosirea tuturor cailor de acces de aici: pe Dunare, rutier si feroviar.
Navigabilitatea pe Dunare este un impediment semnificativ
Importanta dezvoltarii infrastructurii de transport a fost punctata si de Marius Horia Tutuianu, presedintele Consiliului Judetean Constanta, care a explicat ca aceasta ar putea intari legatura dintre Europa si Asia. Iar promovarea portului Constanta si a unor noi colaborari din domeniul transportului si schimbul de marfuri pe traseu Drumului Matasii are o importanta deosebita pentru Romania.
Insa, oricat de mult s-ar dori dezvoltarea portului Constanta, acest lucru nu se va putea face daca nu se reuseste rezolvarea navigabilitatii permanente pe Dunare. „Coridorul Rotterdam-Constanta a ramas un simplu deziderat blocat de razboiul din Iugoslavia. Ne ramane doar sa ne unim toate fortele pentru a reusi sa dezvoltam un proiect de navigabilitate pe Dunare. In conditiile in care fluviul este blocat o buna bucata de timp nu se pot asigura niste contracte de transport, mai ales pentru containere“, a explicat deputatul Mircea Toader.
Apti Metin, presedintele asociatiei Silk Road, a aratat ca, de cele mai multe ori, dezvoltarea infrastructurii se face potrivit strategiei si planului director care au in vedere proiecte de finantare interna sau externa in limita posibilitatilor bugetare si a garantiilor guvernamentale. Acesta a mai spus ca mai exista un instrument de finantare modern, care se doreste functional, respectiv parteneriatul public-privat, ce poate accelera realizarea proiectelor.
