Eduard Nikolaev (Kamaz) a obtinut a treia sa victorie la Dakar, dupa cele din 2013 si 2017, fiind urmat in clasamentul general de Siarhei Viazovich (MAZ), care realizeaza astfel cea mai buna performanta a carierei sale in aceasta competitie, si de Airat Mardeev (Kamaz), invingator in 2015 si al doilea in 2013 si 2016. Raliul din 2018 a consemnat cele mai multe abandonuri din ultimii ani la toate categoriile de vehicule, si in afara de asta chiar si echipajele foarte bine clasate au avut probleme tehnice mari sau accidente majore.
 

Interesante au fost si diferenta uriasa dintre lider si urmatorul clasat, si la fel dintre acesta din urma si ocupantul locului al treilea, dar si desfasurarea per ansamblu, Nikolaev conducand din etapa a doua pana in a 10-a, fiind apoi depasit de Federico Villagra (Iveco – YPF Infinia Diesel Team De Rooy) pentru o etapa, trecand iar in fruntea clasamentului la distanta de numai o secunda si consolidandu-si pozitia inainte de ultimele doua zile de concurs prin abandonul argentinianului, singurul – teoretic – care mai putea emite pretentii la titlu. Demn de amintit este si faptul ca Gerard de Rooy a absentat in acest an, preferand sa concureze la Africa Eco Race, care s-a desfasurat in acelasi timp, si unde a fost invingator, dupa ce a dominat intrecerea cap-coada.

Editia din acest an a presupus, in cele 14 etape – din care sapte zile in dune de nisip si cinci zile in care s-a ajuns la altitudini mai mari de 3.000 m deasupra nivelului marii – o lungime totala de peste 8.700 km, din care 4.154 km de sectiuni de viteza. La start s-au prezentat 337 de echipaje din 54 de tari, din care 42 de camioane, iar maratonul a fost in etapele a saptea si a opta, intre La Pas si Tupiza, cand reamintim ca in caz de probleme tehnice echipajele trebuia sa se descurce pe cont propriu, fara sprijinul mecanicilor.
Directorul sportiv al competitiei, Marc Coma, invingator de cinci ori la Dakar in cursa motocicletelor, a promis inainte de start ca intoarcerea in Peru ofera oportunitatea de a explora teritorii necunoscute si de a intalni diverse tipuri de peisaje, care presupun un nivel foarte inalt de maiestrie din partea concurentilor inca de la inceputul raliului. Partea boliviana a pus la incercare mai ales pregatirea fizica, rezistenta si spiritul de aventura, iar etapele decisive, din Argentina, erau cele mai dificile din punct de vedere al traseului.
Nikolaev a condus in clasament timp de noua etape
Pe 6 ianuarie, la Lima, s-a dat startul celei de-a 40-a editii a Dakar (a 10-a desfasurata in America Latina), de unde s-a pornit in cursa speciala pana la Pisco. Prima etapa le-a oferit concurentilor ocazia sa admire oceanul de-a lungul portiunii de legatura de 241 km, unde a inceput speciala de 31 km. Nisipul tare, cu suprafete inclinate, a permis expertilor in pilotaj pe astfel de suprafete sa isi etaleze indemanarea, dar incepatorii au avut probleme si unii chiar si-au distrus complet masinile. O alta problema a fost aceea ca, din cauza soarelui care era foarte sus si a lipsei de umbra, dunele pareau ca se unesc intr-o intindere mare de nisip si era greu de estimat adancimea si ascutimea varfurilor lor, astfel ca selectarea gresita a treptei de viteza putea provoca inclusiv caderea de pe o duna. In aceste conditii, decizia celor mai multi piloti pare sa fi fost acea de a merge cat mai „curat“, fara riscuri inutile, ceea ce a facut sa se produca un adevarat ambuteiaj in apropierea liniei de sosire din cauza distantelor foarte mici dintre camioane: primii 10 au ajuns la mai putin de trei minute de lider, iar primii 20, la mai putin de 10 minute. Invingator in prima etapa a fost Ales Loprais (Instaforex Loprais Team), urmat de Martin Van Den Brink (Mammoet Rallysport) si Eduard Nikolaev. Airat Mardeev avea sa declare ca traseul i s-a parut cumva familiar, deoarece si in 2013 s-a dat startul din acelasi loc, dar ca in noua ani de cariera a intalnit rareori o etapa speciala de deschidere atat de dificila, cu nisip inselator, numeroase zone periculoase si cu atat de multe posibilitati de a face greseli si din cauza traseului propriu-zis, si din cauza urmelor lasate de masinile spectatorilor, care ii puteau impiedica pe concurenti sa treaca pe la toate punctele de control. Marele ghinionist al acestei etape a fost Villagra, care a pierdut 16 minute din cauza unei erori de navigatie.
Etapa a doua, Pisco-Pisco, a masurat 278 km, din care 90% off road, si a fost caracterizata de dune cu nisip extrem de uscat in acest anotimp calduros, care au reprezentat o provocare uriasa pentru multe echipaje, si care au alternat cu suprafete de teren foarte rigid. Iar faptul ca vehiculele grele au pornit in urma celorlalte le-a facut misiunea si mai grea din cauza numeroaselor urme de roti de pe traseu. Dunele erau curbate si oblice, astfel ca ajustarea presiunii si schimbarea treptelor de viteza trebuia sa se faca la timp. Loprais a pornit primul, dar in partea a doua a cursei, foarte solicitanta pentru navigatori, nu a putut evita o mica problema tehnica la axa fata, care a aparut cand a sarit peste o duna, si a ajuns cu sase minute dupa Nikolaev, trecand astfel in urma lui si in clasamentul general, la 5'38". Mardeev a pierdut circa 20 de minute incercand sa scoata din nisip camionul lui Anton Shibalov (Kamaz), dupa care a intrat intr-o zona ca o palnie foarte adanca in care erau blocate numeroase autoturisme, camioane si motociclete, si dupa ce a iesit cu bine si de aici vehiculul i s-a rasturnat in urma unei manevre de ocolire a unui jeep blocat in varful unei dune, iar Shibalov a oprit el de data aceasta sa-l ajute. Blocati printre dune au ramas si Martin Van Den Brink si Siarhei Viazovich. Nikolaev a fost urmat in clasamentul etapei la 3'25" de Villagra, care dupa doua zile ocupa locul al treilea la general, la 9'33" de lider. De data aceasta diferentele dintre competitori au fost mai mari decat in prima zi, doar 11 echipaje ajungand la mai putin de o ora de castigator.
Mecanicii Kamaz au facut minuni in noaptea de dinaintea startului etapei a treia, deoarece camionul lui Mardeev era lovit rau in urma rasturnarii in nisip si a avut nevoie si de schimbarea cutiei de viteze, dar in ziua concursului arata iar ca nou. In etapa a treia, Pisco-San Juan de Marcona, de 504 km, au pornit in cursa 30 de camioane din cele 42 inscrise in prima zi a raliului. Iar de data aceasta s-au rasturnat in zona cu dune Ton Van Genugten (Iveco, doar cu 300 m inainte de final) si Siarhei Viazovich, astfel ca numarul de accidente dupa doar doua zile de competitie era mult mai mare decat la alte editii ale Dakarului din America de Sud, ceea ce, in opinia mai multor piloti de camioane, inseamna ca directorul sportiv al raliului, Marc Coma, ar trebui sa ia in considerare caracteristicile tuturor vehiculelor care iau parte la cursa si sa excluda pantele foarte inclinate in cazul camioanelor. Dupa ce arbitrii i-au dat inapoi 10 minute, explicand ca a pierdut timp din cauza functionarii proaste a GPS-ului – echipament care inregistreaza si punctele de control unde ajung camioanele – Villagra a obtinut victoria, la 35 de secunde de Nikolaev, care a pierdut cinci minute la inceputul cursei, deoarece s-a oprit in nisip, a facut cu o greseala de navigatie si a mers si cu presiune prea mare, de 3,5 atmosfere, iar pentru a elimina aerul era nevoie de trei minute. Mardeev a fost al treilea, la 4'09" de Villagra, pentru ca in clasamentul general locurile al doilea si al treilea sa fie ocupate de Villagra, la 8'58" de lider, si de Aliaksei Vishneuski (Maz-Sportauto), la 52'34". Din cauza unei probleme la motor, Ales Loprais a fost abia al 17-lea in etapa a treia, la peste o ora si 26 de minute de Nikolaev, astfel ca in clasamentul general a coborat pana pe pozitia a saptea. A inceput, asadar, razboiul psihologic dintre Villagra si Nikolaev, primul parand avantajat de faptul ca e mai in varsta si teoretic mai stabil emotional, dar mai ales de faptul ca pe umerii lui Nikolaev era pusa o presiune mai mare decat de obicei, intrucat ceilalti piloti Kamaz nu au inceput deloc bine raliul: Dmitry Sotnikov era al 10-lea, Mardeev al 16-lea si Shibalov al 17-lea.
Etapa a patra, un circuit care a inceput si s-a incheiat la San Juan de Marcona, a masurat 444 km si a presupus plaje uriase scaldate de soare, care amintesc de raliul de dinainte de 2009, din Africa. Speciala de 330 km din aceasta zi era considerata cea mai dificila parte a traseului peruvian, iar confirmarile au inceput sa apara dupa km 200. Navigatorii au avut si in aceasta zi o misiune grea, la km 227, de exemplu, fiind o duna foarte mare si greu de trecut, in varful careia trebuia teoretic sa fie un punct de control. In realitate acesta a fost mai jos, astfel ca nu era nevoie sa fie luata cu asalt duna, dar atingerea sau nu a punctului de control a fost o chestiune de noroc, in functie de partea dunei pe care urca fiecare vehicul. Nikolaev a trecut de aceasta zona aproape fara intarziere, dar celelalte trei echipaje Kamaz au pierdut mult timp aici. Shibalov – care a ajuns in urma celorlalti trei deoarece a trebuit sa schimbe doua roti taiate pe o trecatoare ingusta de munte – s-a oprit sa-l ajute pe Mardeev, al carui camion se impotmolise, incident din cauza caruia acesta din urma a pierdut cam o ora. In plus, a existat si o problema tehnica, generatorul s-a defectat, dar din fericire drumul trecea pe o portiune asfaltata de 270 km, unde a fost posibila interventia mecanicilor – e drept, cu o pierdere de timp de noua minute. Shibalov l-a ajutat si pe Sotnikov sa repuna camionul pe traseu, ceea ce i-a mai luat mai mult de o ora. Nici adversarii Kamaz nu au avut o zi mai buna. Aproape imediat dupa start camionului lui Viazovich s-a oprit deoarece tubul turbosuflantei a fost intepat, iar problema a fot rezolvata cu ajutorul unui coechipier. Ales Loprais a avut din nou probleme tehnice, suspensia fata a lui Martin Van Den Brink s-a stricat, iar eforturile mecanicilor in punctul de service nu au fost incununate de succes, astfel ca, pentru a nu pierde timp, acesta a continuat asa, insa s-a oprit cu 60 km inainte de final. Ton Van Genugten (Iveco), dupa ce a mers foarte bine in primele doua etape si a avut un regres intr-a treia, din cauza unui accident care l-a costat mai mult de o ora si jumatate, a intampinat probleme si in a patra zi, la transmisie, astfel ca a coborat in clasament pana pe locul al 11-lea, la patru ore si jumatate de Nikolaev, desi initial se batea cu el pentru locul 1. Un alt motiv pentru care etapa a patra a fost si mai dificila decat cele de pana acum a fost altitudinea de peste 2.000 m si caldura. Victoria i-a revenit lui Nikolaev, la 27'57" de Villagra si la 38'49" de Martin Kolomy (Tatra Buggyra Racing). In aceste conditii, pe primele locuri ale clasamentului pilotul Kamaz si-a sporit avansul la 37 de minute si singura modificare importanta a fost urcarea lui Siarhei Viazovich pe locul al treilea, dar la peste doua ore si 20 de minute de lider. Distantele dintre concurenti devin deja foarte mari, pilotii incepand de la locul al cincilea fiind deja la cel putin trei ore de lider.