Firma arădeană Dan Eurotrans este prezentă pe piață din primăvara lui 1992, când Dan Zbîrcea a început să facă transport de mobilier de la IMAR Arad spre Republica Moldova, cu un camion din 1977, Liaz, și o semiremorcă din 1966, Kässbohrer. După circa 10 ani în firmă a început să lucreze și soția, Ionela Zbîrcea, iar fiica lor Oana a fost prezentă de mică printre camioane și în birouri, astfel că opțiunea referitoare la carieră a venit de la sine și acum muncește în cadrul firmei alături de părinți și de soțul ei, Paul Katona. Faptul că o întreagă familie este la conducerea unei companii creează o atmosferă de solidaritate și implicare profundă, ceea ce în transporturi este un avantaj competitiv important. Dan Zbîrcea nu se gândește încă la pensionare, dar crede că Paul și Oana Katona au responsabilitatea de a duce mai departe firma și că familia este cel mai puternic activ al acesteia. Mai ales că între timp s-a născut deja o reprezentantă a celei de-a treia generații, Indira, prezentă zilnic la birouri de mică și responsabilă deocamdată cu partea de… divertisment.
Fondatorul firmei își amintește că la început era „șofer, dispecer, mecanic și proaspăt tătic. Cei peste 30 de ani care s-au scurs de la acel moment au reprezentat o perioadă marcată de tensiuni între provocări și oportunități: pe de o parte, crizele repetitive, reglementările stricte și concurența globală au testat rezistența sectorului de transport, iar pe de altă parte, tehnologia, globalizarea și sustenabilitatea l-au făcut mult mai eficient, conectat și inovativ.“
Toți anii de după 2008 au adus profit pe măsura muncii și investițiilor
Piața de transport a evoluat semnificativ din 1992 până în prezent, reflectând schimbările economice, tehnologice și legislative care au avut loc de atunci. Mai exact, după revoluția din decembrie 1989 acest sector de activitate era dominat de companii de stat, iar infrastructura era învechită, rețeaua slab dezvoltată, autostrăzile, aproape inexistente, tehnologia logistică era rudimentară, birocrația era excesivă și lipsea cadrul legislativ adaptat economiei de piață. Între timp lucrurile stau diferit, iar România a recuperat mult din decalajul față de țările cu economie de piață mai matură. În aceste condiții, toți anii de după 2008 i-au adus firmei arădene „atât experiențe, cât și profituri pe măsura muncii și a investițiilor“.
În prezent Dan Eurotrans are 40 de camioane Euro 6 și 50 de semiremorci frigorifice și face transport de mărfuri generale, ADR și produse la temperatură controlată – inclusiv farmaceutice, cu semiremorci cu două niveluri și două temperaturi – în și din toată Europa.
Firma are 48 de angajați, dintre care unii șoferi lucrează aici de peste 25 de ani, iar unii dispeceri, de peste 20. „Pot spune cu mândrie că avem angajați bine pregătiți, adevărați «oameni de bază». Iar faptul că o întreagă familie este la conducerea firmei poate crea o atmosferă de solidaritate și implicare profundă, ceea ce în transporturi este un avantaj competitiv important.“
Comunicare, încredere și viziune și obiective comune
În urmă cu peste 20 de ani a început să lucreze în firmă și soția fondatorului, Ionela Zbîrcea, care a trecut astfel din „lumea femeilor“ în „lumea bărbaților”, adică dintr-un salon de coafură într-o firmă de transport, activitate unde a dobândit experiență din mers, pe parcurs. Aceasta se ocupă de resurse umane, de înmatriculări de vehicule, de pontaje – deci de aproape toată partea administrativă – și este de părere că implicarea împreună a soților într-o afacere poate aduce beneficii semnificative atât pentru firmă, cât și pentru familie. În special când vine vorba de comunicare, încredere și viziune și obiective comune – dar nu trebuie neglijate nici costurile reduse. „Nu pot spune că transportul mi s-a părut un domeniu mai atractiv decât cel în care lucram, ci mai degrabă am fost «împinsă moral» să vin în sprijinul soțului meu. Este un domeniu dominat tradițional de bărbați, în special când vine vorba de șoferi, mecanici, dispeceri, logisticieni sau manageri de flote, și în care prezența femeilor la începuturile mele era marginală, ceea ce a generat uneori disconfort atât în relațiile dintre colegi, cât și in interacțiunea cu clienții. Între timp schimbarea de mentalitate permite integrarea femeilor, dar drumul către egalitate totală este lung, deci fiecare femeie care pășește în domeniu contribuie la redefinirea normelor. Iar asta este, în sine, o victorie.“
„Permisul categoriile C+E, o surpriză pentru tata“
Oana Zbîrcea (Katona) avea șase luni când s-a înființat firma și primele amintiri legate de transport îl au în centru pe tatăl său reparând camionul în fața casei, în timp ce ea se juca prin preajmă. „Pe măsură ce am crescut, aceste momente simple au căpătat noi dimensiuni. Tata ne lua cu el când avea o cursă la Constanța, iar după descărcare rămâneam câteva zile la mare. Stăteam în cabină împreună cu părinții și cu mătușa mea și acestea au fost experiențe frumoase și pline de bucurie.“
Oana Katona a început să lucreze în firmă la 18 ani și făcea „lucruri minore, cam tot ce era nevoie“. Iar după terminarea studiilor – Facultatea de Contabilitate și Masteratul în Administrarea financiar-contabilă a întreprinderii – s-a ocupat de partea financiară și de puțin din contabilitate.
În plus, a făcut școala de șoferi pentru categoriile C+E la 21 ani „pentru a-i face o surpriza tatălui meu. Nu am mers în curse, dar am participat la câteva concursuri de condus economic.“
Dan Zbîrcea declară că nu s-a gândit în mod special la cariera pe care o va urma fiica lui sau dacă va rămâne sau nu în firmă, ci totul a decurs atât de natural încât nu a avut nevoie să o încurajeze în această direcție. „Oana a crescut printre camioane și este o fată conștiincioasă și un om de bază, care se ocupă de tot ce înseamnă partea financiară a companiei. Deocamdată nu mă gândesc la pensionare, dar și ea și soțul ei au responsabilitatea de a duce mai departe această firmă cu servicii de calitate. Suntem o familie, colegi în timpul serviciului și avem datoria de a face lucrurile să funcționeze pe mai departe.“
„Cele mai importante funcții pe care le ocupăm sunt tată, mamă, bunic, bunică.“
Paul Katona a început să lucreze la Dan Eurotrans în 2022, iar înainte a fost, timp de 15 ani, manager la o altă firmă de transport arădeană. Cu Dan Zbîrcea se întâlnea foarte rar, deoarece compania pentru care lucra se ocupa doar de mărfuri generale, „dar când ne-am întâlnit am încercat să ne ajutam reciproc fără a intra în conflict de interese. Iar când am început să lucrez la Dan Eurotrans a trebuit să învăț despre transportul frigorific, despre care pot spune că nu știam aproape nimic. M-am adaptat însă repede, chiar am venit cu idei benefice și am câștigat câteva curse de linie frigo/ADR/double deck, am făcut câteva rute de grupaj frigo/ADR, am obținut certificare pharma, în viitor ne certificăm TAPA și suntem în discuție pentru achiziția câtorva camioane electrice.“
În ceea ce privește rolul său în cadrul firmei, Paul Katona subliniază faptul că, fiind o afacere de familie, „nu suntem atât de preocupați de funcții, ci suntem responsabili, fiecare, de câte un segment, ne respectăm reciproc și ne tratăm de la egal la egal. Cele mai importante funcții pe care le ocupăm sunt tată, mamă, bunic, bunică și, nu în ultimul rând, nepoată. Indira, fiica noastră, este cel mai tânăr membru al echipei și se ocupă de partea de divertisment. Cred că în transporturi, unde flexibilitatea, încrederea și reactivitatea sunt cheia succesului, o afacere de familie oferă un avantaj competitiv unic. Iar familia este cel mai puternic activ al companiei.“
Transport pe ritmuri de „elefantul Cici“
Indira este prezentă în firmă de la patru zile și de atunci vine la birou în fiecare zi. Crește printre camioane, șoferi, furnizori, este prezentă la discuții cu și despre transport, „deci este puțin probabil să nu fie un bun manager la un moment dat. Are toate «armele» să fie a treia generație a poveștii noastre. și, pentru că este șefa departamentului de divertisment, câteodată muncim pe ritmuri de «elefantul Cici».”
