Transportul gratuit al elevilor – principala categorie de călători pe liniile regulate județene – rămâne o mare problemă pentru operatori, pe de o parte, deoarece serviciul este subevaluat financiar, iar apoi, pentru că nu se știe exact pe ce perioadă de timp ar trebui să beneficieze școlarii de gratuitate și cum. Și asta deoarece prin OUG 159/2022 (care modifică legea 1/2011), elevii ar trebui să beneficieze de gratuitate la transport doar în timpul școlii, și nu pe tot parcursul anului calendaristic, cum era până acum, iar OUG 168/2022, emisă la finele anului trecut, stipulează că banii aferenți transportului nu vor mai veni în 2023 de la bugetul de stat către UAT-uri, ci de la bugetele locale. În aceste condiții, în care răspunderea pentru cine finanțează transportul școlarilor și pentru ce perioadă este neclară, cheltuiala ar putea să rămână la cărăuși.
Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede că elevii din învățământul preuniversitar beneficiază de gratuitate la toate serviciile publice de transport local și județean, rutier, naval, cu metroul și feroviar, pe tot parcursul anului calendaristic. Iar în vederea asigurării gratuității, decontarea cheltuielilor ar trebui să se facă de la bugetul de stat, prin transfer, către unitățile administrativ-teritoriale. Deși totul ar trebui să fie clar, tocmai în jurul decontării contravalorii transportului elevilor care nu învață în localitatea de domiciliu la școală sunt cele mai multe controverse.
La începutul lui februarie a.c., Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat OUG 50/2021 – prin care se impunea plafonarea tarifelor la transportul elevilor la 30 de lei/lună pentru distanța de 3 km – ca fiind neconstituțională. Decizia vine ca urmare a mai multor acțiuni în instanță deschise de transportatorii suceveni Tarsincom, Trans DMV Europa, Maxitrans Company și Lin Transport, toți membri ai Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), de asociațiile elevilor din Constanța, Vâlcea și București-Ilfov, dar și de Avocatul Poporului. Motivele pentru care CCR a declarat neconstituționalitatea OUG 50/2021 sunt clare: actului normativ îi lipsește claritatea și predictibilitatea și, în plus, nu are aviz din partea Consiliului Economic și Social. Apoi, OUG 50/2021 discriminează elevii care nu învață în localitatea de domiciliu față de ceilalți și obligă operatorii privați să emită documente de transport la valori plafonate, îngrădind astfel piața liberă.
Înainte de a afla poziția CCR cu privire la OUG 50/2021, Guvernul a intervenit din nou asupra art. 84 din Legea educației naționale, prin OUG 159 din 17 noiembrie 2022, care stipulează că elevilor care nu pot fi școlarizați în localitatea de domiciliu li se asigură o sumă forfetară lunară pentru cheltuielile de transport, în funcție de distanța dintre localitatea de domiciliu și cea în care sunt școlarizați, dus-întors, pe durata cursurilor școlare. Suma forfetară este neimpozabilă, ar urma să fie plătită în avans și nu va fi luată în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obținerea bursei de studiu și/sau a bursei de ajutor social.
Practic, prin OUG 159/2022 s-a înlocuit decontarea cheltuielior de transport cu acordarea unei sume forfetare lunare, din bugetul de stat, prin unitățile de învățământ. Suma forfetară s-ar acorda doar pe durata cursurilor școlare, chiar dacă la alin. (1) al art. 84 al Legii educației se prevede faptul că toți elevii beneficiază de gratuitate la transportul județean, pe întreg anul calendaristic.
Separat, elevilor care sunt cazați la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 4 călătorii dus-întors pe lună plus o călătorie în perioada fiecarei sărbători legale, din bugetul Ministerului Educației, prin unitățile de învățământ unde sunt școlarizați. Aceștia nu primesc practic o sumă lunară forfetară, iar decontarea cheltuielilor de transport se va face pe baza documentelor emise de operatorii de transport rutier.
Suma forfetară înaintată în OUG 159/2022 este de 60 lei/lună pentru distanța de 3 km, deci dublu față de OUG 50/2021, iar pentru distanțele ce depășesc 3 km, până la limita de 50 km, suma de 60 lei/lună se suplimentează cu 6 lei/lună, pentru fiecare km suplimentar.
Calculul sumelor forfetare alocate elevilor
În Ordinul Ministerului Educației nr. 6376/2022, care aprobă Normele metodologice privind modalitatea de acordare și de decontare a sumelor forfetare pentru elevii care sunt școlarizați în altă localitate decât localitatea de domiciliu, din 07.12.2022, sunt prevazute următoarele sume forfetare lunare per km: 4 km – 66 de lei, 5 km – 72 de lei, 6 km – 78 de lei etc. Pentru distanțele de peste 50 km, calculul se va face similar, prin suplimentarea cu 6 lei/lună pentru fiecare km.
Prin excepție de la prevederile anterioare, elevilor care se deplasează de la domiciliu către unitatea de învățământ la distanțe mai mari de 50 km și care nu sunt cazați la internat sau în gazdă în localitatea în care studiază li se decontează suma aferentă distanței de 50 km, la care se adaugă 1 leu/km/lună, pentru distanțele ce depășesc 50 km.
În cazul în care costul transportului este mai mare decât suma forfetară, aceasta poate fi majorată cu până la 100%, dar nu mai mult decât contravaloarea documentelor de transport prezentate de către elevii care solicită suplimentarea sumei forfetare. În acest caz, sumele se decontează pe baza documentelor de transport emise de operatorii de transport. În situația în care suma forfetară lunară majorată cu 100% nu acoperă cheltuielile lunare de transport pe bază de abonament/pachet de bilete, diferența poate fi decontată din bugetele județelor/sectoarelor municipiului București.
Operatorii de transport au obligația să emită documente lunare de transport, cu încadrare în tarifele maxime/km/lună, și să asigure transportul elevilor. Această prevedere nu a fost modificată prin OUG nr. 159/2022, deși decontarea a fost modificată cu acordarea unei sume forfetare elevilor, fiind eliminate tarifele maximale/km.
În același timp, în municipii și orașe, elevii din învățământul primar care frecventează cursurile unei unități de învățământ de stat, particulare și confesionale autorizate/acreditate pot beneficia de transport specializat de tipul curse școlare pentru transportul de la/până la unitatea de învățământ. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul specializat se asigură din bugetul de stat, prin transfer către unitățile administrativ-teritoriale.
Costul transportului elevilor, mutat la administrațiile locale
Prin derogare de la prevederile art. 84 alin. (1), OUG 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, adoptată în extremis la finalul anului trecut, stabilește faptul că, în 2023, gratuitatea acordată elevilor din învățământul preuniversitar acreditat/autorizat pentru transportul local rutier și naval trebuie asigurată din bugetele locale. Astfel, costul transportului elevilor ar trebui suportat de către autoritățile administrației publice locale, prin subvenționarea operatorului de transport, conform Legii serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr. 92/2007.
Ideea acordării unei sume forfetare nu este neapărat ceva rău, pentru că ar fi bine ca elevii să primească banii pentru transport înainte de a-și procura abonamentele și nu după. Problema este însă că autoritățile administrației locale nu au infrastructura necesară pentru a distribui acești bani beneficiarilor – asta dacă au și de unde să îi dea – iar legea nu prevede un mecanism clar prin care să se asigure plata sumelor forfetare. Astfel, în lipsa unor informații concrete, operatorii de transport vor proceda ca și până acum și vor încasa costul abonamentelor de la elevi, pentru a nu risca să rămână în pierdere. Cert este că discriminarea rămâne, chiar dacă valoarea sumelor forfetare propuse este mai mare decât în 2021. Iar transportatorii sunt deciși să meargă mai departe și să conteste și OUG 159/2022 la CCR, pe aceleași considerente ca și în cazul OUG 50/2021.
Este păcat că dintre toate cheltuielile pentru care se găsesc bani la bugetul de stat în fiecare an nu se prioritizează și costul transportului elevilor care sunt nevoiți să meargă la școală în altă localitate decât cea de domiciliu, astfel încât aceștia să fie ajutați să rămână în sistem. „Începem anul școlar cu aproximativ 300 de elevi, dintre care, până la final, o treime renunță, din cauza sărăciei. Vorbim de familii cu 2-3 copii, pe care părinții nu își permit efectiv să îi țină la școală. Abandonul apare în special la elevii de liceu, care de regulă trebuie să facă naveta până la instituțiile de învățământ. Aceștia rămân absolvenți de 8 clase primare și sunt nevoiți să se angajeze ca muncitori necalificați. Este foarte trist”, a declarat Ioan Moraru, administratorul Morandi Logistic, din Vaslui. „Pe de altă parte, suntem «bombardați» de cereri de ofertă pentru abonamente lunare din partea profesorilor, care au găsit o porțită legală prin care să li se deconteze contravaloarea costului abonamentului pentru motorină. Decontează patru profesori separat și vin la școală toți cu o singură mașină. Pentru elevi însă nu se găsesc «portițe»”, a adăugat cu amărâciune Ioan Moraru.
Ce să mai vorbim de încurajarea utilizării transportului public și reducerea poluării… Dar cea mai mare problemă rămâne aceea că de ani de zile nu se face nimic pentru prevenirea abandonului școlar, iar responsabilitatea este pasată între autoritățile centrale și locale, fără nicio finalitate.
