Introducerea limitei de viteză de 30 km/h la nivelul întregului oraș Amsterdam nu doar că a redus numărul accidentelor, dar a îmbunătățit și accesibilitatea locurilor de muncă cu mașina, arată un studiu recent publicat în Journal of Transport Geography. Cercetarea, realizată de experți de la Universitatea Twente, Institutul Olandez pentru Siguranță Rutieră (SWOV) și Primăria Amsterdamului, oferă o perspectivă nouă asupra modului în care politicile de mobilitate pot susține simultan siguranța și echitatea socială.

O nouă abordare a accesibilității urbane

Studiul a analizat efectele spațiale ale reducerii vitezei maxime, acordând o atenție specială echității între cartierele orașului. Cercetătorii au dezvoltat un model inovator care combină timpul de deplasare cu riscul de accident într-un singur indicator de accesibilitate.

Această abordare le-a permis să evalueze modul în care scăderea vitezei de deplasare influențează capacitatea locuitorilor de a ajunge la locurile de muncă, ținând cont în același timp de siguranța drumurilor și de costurile sociale ale accidentelor.

Rezultatele au arătat că, atunci când sunt luate în considerare atât timpul de călătorie, cât și siguranța rutieră, limitarea vitezei la 30 km/h crește accesibilitatea generală. Zonele cu risc ridicat de accidente — adesea cartiere cu venituri mai mici și infrastructură rutieră mai deficitară — au beneficiat cel mai mult de pe urma măsurii. În aceste zone, reducerea probabilității de accidente grave a însemnat nu doar drumuri mai sigure, ci și un acces mai echitabil la locurile de muncă și la alte oportunități urbane.

Beneficiile depășesc costurile

Deși viteza redusă a dus, în mod natural, la o ușoară creștere a timpului de călătorie, analiza economică arată că beneficiile legate de siguranță depășesc cu mult dezavantajele temporale.
Prin cuantificarea financiară atât a riscului de accident, cât și a timpului de deplasare, cercetătorii au demonstrat că pierderile de timp sunt marginale comparativ cu economiile generate de reducerea numărului de accidente și de scăderea severității acestora.

Modelul utilizat elimină riscul de a supraestima nivelurile de accesibilitate și oferă o imagine realistă a echilibrului dintre viteză, siguranță și eficiență. El poate fi folosit și în alte orașe europene care analizează impactul introducerii unei limite generalizate de 30 km/h.

Implicații pentru politica publică

Cazul Amsterdam oferă un argument solid în favoarea extinderii zonelor cu viteză redusă și arată că măsura nu reprezintă un compromis între siguranță și mobilitate, ci o strategie de optimizare a ambelor obiective.
Studiul sugerează că politicile de transport care integrează siguranța rutieră în evaluările de accesibilitate pot contribui la reducerea inegalităților spațiale și la crearea unor orașe mai incluzive.

De asemenea, cercetătorii subliniază că limitarea vitezei are efecte pozitive asupra calității vieții urbane, prin reducerea zgomotului și a poluării, dar și asupra comportamentului rutier, încurajând o interacțiune mai sigură între șoferi, bicicliști și pietoni.

Pentru Amsterdam, măsura de reducere a vitezei la 30 km/h se dovedește a fi un instrument eficient de politică urbană, capabil să îmbunătățească simultan siguranța rutieră, echitatea socială și accesul economic.

**Sursă foto: Roadpol