Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad

O insula de modernism rural

Irlanda a reprezentat de multi ani un punct de atractie pentru turistii americani si francezi deopotriva, iar de cand „tigrul celtic“ a fost tot mai rasfatat de fonduri europene de dezvoltare, Dublinul si cele cateva orase mai importante din Republica Irlanda au atras atat romani, cat mai ales polonezi, care pur si simplu au impanzit toate institutiile publice, de la posta la aeroporturi. Cei mai multi soferi de camion si autobuz sunt polonezi, in timp ce romanii muncesc din greu pe santierele de constructii, din ce in ce mai putine de cand criza economica a lovit sever segmentul imobiliar si intreaga economie irlandeza.

Intr-o asemenea atmosfera apasatoare a grijii zilei de maine am vizitat si noi Irlanda, cu ocazia testelor pentru desemnarea „International PickUp Award“.

Calatorind prin Irlanda, poti savura peisaje ce-ti taie rasuflarea, zone rurale extrem de linistite si multe destinatii ce merita a fi explorate. Dar asta daca nu esti prea concentrat la sofatul de pe scaunul din dreapta, sau daca nu te straduiesti prea tare sa transformi in kilometri distantele, exprimate in mile, de pe unele indicatoare.
Din dorinta de a se detasa de Marea Britanie, Irlanda s-a apropiat tot mai mult de sistemele standardizate europene, utilizand din 1970 „kilometrul” drept unitate de masura. De asemenea, folosirea monedei europene face viata mai usoara turistilor.Reteaua de drumuri bine dezvoltata, ca si dimensiunea redusa a acestei tari-insula, care aduce majoritatea privelistilor si atractiilor la mica distanta de locul pe unde treci, fac calatoria prin Irlanda extrem de prietenoasa si confortabila. Mai greu este cu drumurile regionale, foarte inguste, marginite pretutindeni de zidurile de piatra acoperite pe alocuri cu vegetatie, care amintesc de foametea ce a nimicit aproape o treime din populatia autohtona, nevoita sa care pietre pentru a delimita proprietatile britanicilor bogati pentru a-si asigura hrana.

Autostrazile salveaza viteza redusa de deplasare de pe drumurile regionale
Irlanda are un sistem de sosele extins, datorita repartizarii populatiei predominant in zonele rurale. Din punct de vedere istoric, Irlanda de Nord a avut drumuri de o calitate mai buna decat a celor din Republica, desi diferenta este mai putin remarcata in zilele noastre. Este adevarat ca multe drumuri rurale, chiar si in Irlanda de Nord, au ramas pitoresti si extrem de „interesante” pentru o plimbare. De exemplu, intre Charleville si Macroom, in County Cork, sunt prezente toate componentele stereotipe, de la „suprafata” drumului presarat cu gropi, la intersectii si curbe „vicioase”, cele doua aspecte fiind adesea combinate, pentru un plus de emotii. Totusi, odata cu aparitia fondurilor Uniunii Europene, cele mai multe sosele nationale din Republica sunt modernizate. In perioada 1990-2000, Irlanda a ajuns de la o singura autostrada la o intreaga retea, pe majoritatea rutelor importante, ca parte a Planului National de Dezvoltare. Reteaua de autostrazi este concentrata pe Dublin si se extinde catre alte orase mari. De asemenea, Dublin a fost si centrul altor proiecte majore, cum ar fi podurile East-Link si West-Link sau tunelul portului Dublin. Si alte orase sau localitati mai mici au beneficiat de proiecte de constructie sau de refacere a centurilor ocolitoare, dintre care unele se afla si la acest moment in curs de executie. Tunelul Jack Lynch din Cork, care trece pe sub raul Lee, e un alt proiect major din afara Dublinului.
Constructia de drumuri din Irlanda de Nord a avut un ritm mai lent, mai ales in ultimii ani, un numar important de centuri si de sosele cu doua benzi fiind fie finalizate recent, fie pe cale sa inceapa a se construi sau moderniza.

De la stat la privat
Cea mai mare parte a sistemului de transport din Irlanda se afla sub autoritatea institutiilor publice. Reteaua de drumuri a evoluat separat in nord si sud, in vreme ce reteaua feroviara a fost creata, in cea mai mare parte, inainte de divizarea Irlandei.
In Republica Irlanda, Ministerul Transporturilor este responsabil de intretinerea si extinderea retelei de drumuri de stat, precum si de reteaua feroviara sau de transport public. Desi unele tronsoane de drum au fost construite cu ajutorul fondurilor private sau prin parteneriate public-private si sunt operate ca drumuri cu taxa, acestea sunt detinute de guvernul irlandez. Reteaua feroviara este, de asemenea, detinuta si operata de Stat, iar Guvernul detine in prezent aeroporturile, ce urmeaza insa a fi privatizate.

2009, startul scaderilor la inmatriculari si permise
Buletinul statistic privitor la situatia vehiculelor si a soferilor, publicat anul trecut de Departamentul de transport din Irlanda, arata ca numarul total al vehiculelor inmatriculate la 1 ianuarie 2010 a fost de 2.467.660, inregistrandu-se astfel, pentru prima data din 1982, o scadere de 29.908 unitati (-1,2%) fata de 2008. Principalele componente ale flotei sunt 1.902.429 de autoturisme, 343.940 de vehicule de marfa, 66.360 de tractoare, 1.143 de vehicule pentru transport general si 39.552 de motociclete.
In ceea ce priveste autoturismele, numarul inmatricularilor a scazut, de la 1.924.281 de unitati in 2008 la 1.904.429 in 2009 (o scadere de 1,14%), cuprinzand o crestere de 85.633 de unitati (150%) fata de cele 142.548 de vehicule inregistrate in mod clasificat in 2008, in functie de valorile emisiilor de CO2.
In prezent, 62,8% dintre vehicule utilizeaza benzina, in vreme ce 36,9% motorina, 0,17% sunt de tipul electric-benzina si 0,17% sunt pe benzina-etanol.
La sfarsitul lui 2009 existau 2,6 de milioane de permise de conducere valide.

Ford, preferat de irlandezi pentru transportul de marfa
Numarul vehiculelor de transport marfa a scazut in Irlanda, in 2009, cu 7.367 de unitati (-2,1%) fata de cifrele din 2008. 73.125 de vehicule noi au fost inmatriculate pentru prima data in 2009, in scadere cu 62,46% fata de cele 194.817 inregistrate in anul anterior. Intre acestea au fost cuprinse 54.432 de autoturisme (in scadere cu 62,84%), 10.051 de vehicule de marfa (-68,05%) si 1.883 de tractoare (-54,67%). 76.264 de vehicule rulate, din import, au fost inmatriculate pentru prima data in 2009. In Irlanda, circa 65% dintre vehiculele de transport marfa sunt mai vechi de patru ani. Vehiculele utilitare preferate de irlandezi sunt Ford (56.114 unitati), Toyota (47.513), Volkswagen (35.846) si Mitsubishi (24.627).
In ceea ce priveste achizitionarea de tractoare, irlandezii le-au preferat pe cele de la Massey Ferguson (17.584 de unitati), Ford (8.895 de unitati), John Deere (8.554) si New Holland (6.673).        
                                         
 Limitarea inaltimii ansamblului la 4 m, o lovitura sub centura
In Irlanda, in ultimii ani s-au folosit in mod uzual, ca si in Regatul Unit, remorci double deck, in special in domeniul coletariei, dar si al transportului paletizat, circuland pe autostrazi preponderent noaptea. Insa de curand a fost pusa in discutie propunerea Uniunii Europene, la initiativa Frantei si a Germaniei, de a impune vehiculelor comerciale un maxim al inaltimii de 4 m, cu scopul de a reduce poluarea, a creste siguranta si, de ce nu, a limita concurenta facuta de operatorii britanici pe continent.
Britanicii cred insa ca limitarea inaltimii remorcilor nu va duce la reducerea emisiilor de CO2, ci mai degraba la cresterea numarului de camioane de pe sosele, si implicit la un trafic congestionat. In plus, va atrage dupa sine si scaderea eficientei castigate de remorcile super cube/double deck, atat din Irlanda, cat si din Marea Britanie. Inevitabil, toate acestea vor atrage o crestere a pretului/km ce se va reflecta intr-o scumpire a tuturor marfurilor comercializate, ceea ce nu va ajuta deloc la refacerea economica a acestor state. De asemenea, Asociatia Transportatorilor de Marfa (FTA) este de parere ca propunerea UE va avea un efect de tip bumerang, cu un impact puternic asupra efortului industriei de a reduce distantele parcurse de camioane, scop pentru care erau utilizate trailerele double-deck. Pentru ca deja li se impusese o reducere a inaltimii anumitor echipamente, cu implementare pana in 2013, irlandezii sunt de parere ca UE adopta deliberat o politica de penalizare a camioanelor de pe drumurile europene, dar nu si a celor de pe „autostrazile maritime”, desi comertul maritim este considerat mai poluant decat cel rutier.

Liber la cabotaj in primele saptamani din 2011
In ultima zi a anului trecut, Ministrul Transporturilor din Irlanda, Noel Dempsey, a anuntat ca, pe baza unei in-telegeri cu UE, va relaxa regulile cabotajului acolo unde nevoile industriei de transport impun aceasta practica. Acordul urma sa se aplice doar in primele sapte saptamani ale lui 2011 si numai pe domeniul transportului de masini, in care in aceasta perioada s-a observat ca cererea este maxima. Astfel, cabotajul va oferi transportatorului o anumita flexibilitate, o capacitate de rezerva in alte state membre ale UE, dar si satisfacerea nevoilor dealerilor auto irlandezi.
Noi reguli ale cabotajului din sectorul transportului rutier de marfa fusesera adoptate in decembrie 2009, atunci cand s-au ingradit drepturile transportatorilor straini de a efectua transport intern in alte state membre. Noile norme arata insa ca un transportator care soseste in Irlanda cu o incarcatura poate efectua apoi maximum trei operatiuni pe teritoriul tarii in urmatoarele sapte zile, dupa care trebuie sa efectueze o alta calatorie internationala inainte de urmatorul cabotaj, mai mare, din Irlanda.
Faptul ca Irlanda a favorizat relaxarea integrala a pietei cabotajului arata ca este pregatita sa faca acelasi lucru si in contextul unei liberalizari la nivelul intregii Uniuni Europene.

Articole similare