Faptul ca inconstienta la volan ucide este deja bine cunoscut. Dar cel mai infiorator este ca de cele mai multe ori victima se afla in masina care circula regulamentar sau pe trecerea de pietoni semnalizata. In Romania au fost demarate deja campanii de identificare a riscurilor rutiere si de prevenire a acestora, insa fara implicarea tuturor participantilor la trafic – pietoni, vehicule pe doua roti sau masini – munca este zadarnica. De aceea, siguranta rutiera trebuie sa devina o scoala civica. Campania Nationala pentru Siguranta Rutiera si Mentenanta Autovehiculelor in Traficul din Romania, organizata de ARSSM (Asociatia Romana pentru Securitate si Sanatate in Munca) impreuna cu IOSH (Institute of Occupational Safety and Health), CISR (Consiliul Interministerial pentru Siguranta Rutiera) si Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca, si in parteneriat cu ARR, IGPR, Directia Rutiera, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, MMFPS si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii, a ajuns la finalului lui iulie la Craiova, pentru a doua sa editie.

 
Desi, la prima vedere, pentru ca se desfasoara in mai multe orase, poate fi privita ca o caravana, potrivit organizatorilor nu este, mai ales ca vorbitorii difera, la fel si temele dezbatute, pentru a beneficia de o paleta larga de solutii practice, mai ales ca la final vor fi elaborate ghiduri de bune practici.
Toti cunoastem pe cineva care a fost implicat intr-un accident rutier sau chiar a fost afectat de un astfel de incident. Conform Natiunilor Unite, in fiecare zi in jur de 3.500 de oameni isi parasesc locuinta, dar nu se mai intorc pentru ca mor in accidente rutiere, fie ca sunt soferi, pasageri sau pietoni. Si in Romania accidentele rutiere reprezinta una dintre cauzele principale ale mortilor. „Insa ingrijorator este ca in anii urmatori acest procent va creste, si nu sunt doar numere si statistici, ci oameni. Daca privim din alta perspectiva, acest numar poate reprezenta locuitorii unui sat care in fiecare an este sters de pe harta. Si din punct de vedere economic consecintele sunt semnificative“, a spus Paul Popescu (IOSH).
Un studiu desfasurat in ultimii trei ani in statele membre UE a indicat ca strategiile cu scopuri precise sunt componente esentiale ale sigurantei rutiere. Centura de siguranta este foarte importanta, iar numarul victimelor s-ar reduce la jumatate doar prin purtarea acesteia.

Masuri „mari“, la costuri mici
Masurile ce pot fi luate pentru reducerea riscului de a cauza un accident – cum ar fi verificarea starii tehnice a vehiculului sau optimizarea rutelor in cazul operatorilor de transport – nu presupun costuri mari si nici macar foarte mult timp. „Este adevarat ca exista si solutii tehnice informatice costisitoare de monitorizare a timpilor de conducere si a traseelor, insa pot fi adoptate si solutii cu costuri mici. Dorim sa evidentiem ca in situatia unui accident costurile pentru societatea respectiva sunt foarte mari“, a explicat Florin Trusca, managerul de proiect al campaniei.
Costul unui accident rutier, si nu doar costurile cu reparatiile, ci costurile in ansamblu, pierderile pe care compania le inregistreaza de-a lungul lantului de distributie, relatia cu partenerii la care marfa nu ajunge, relatia cu partenerii ai caror angajati au fost afectati in timpul transportului, soferul implicat in accident, care uneori nu mai este apt sa urce la volan, toate acestea pot fi evitate printr-un management corect al riscurilor. Mai ales ca Romania se afla pe al doilea loc in Europa, dupa Bulgaria, la numarul de accidente. „Dorim sa constientizam operatorii de transport, care au o prezenta majora pe drumurile din Romania, si sa le aratam ca totusi anumite costuri sunt un beneficiu financiar daca se abordeaza o strategie corecta in ceea ce priveste mentenanta vehiculelor, dar si instruirea regulata a soferilor“, a mai spus Trusca.

Mai multe accidente in 2011
Anual, in accidente rutiere, isi pierd viata peste 1,3 milioane de oameni, iar pagubele produse sunt de milioane de euro. UE si-a propus ca in intervalul 2011-2020 sa adopte un nou program de siguranta rutiera care vizeaza reducerea mortalitatii rutiere, dar si reducerea cu 40% a numarului persoanelor vatamate grav ca urmare a accidentelor de circulatie. In plan national, numarul accidentelor a fost influentat de cresterea exploziva a numarului posesorilor de permis de conducere, in conditiile unei infrastructuri care, desi modernizata, nu a avut o dezvoltare suficienta pentru asigurarea conditiilor de trafic.
In primul semestru al lui 2011, comparativ cu ultimii trei ani, Romania a avut o usoara crestere a numarului total al accidentelor rutiere si al persoanelor decedate sau ranite grav. In ciuda activitatilor desfasurate in 2011, dinamica accidentelor rutiere cu victime a crescut cu 12%. Conform statisticilor, cele mai multe accidente se produc in intervalul orar 14.00-22.00 si in week-end.
Conducatorii auto sunt sanctionati in masura in care sunt depistati incalcand regulile de circulatie, insa in cazul companiilor de transport depasirile de viteza pot avea drept cauza presiunile exercitate de angajatori, deci sanctiunile ar trebui sa fie aplicate si acestora, pentru a se crea un climat de siguranta pe drumurile publice. Accidentele produse pe poduri, in tuneluri sau pe calea ferata sunt mai deosebite, pentru ca riscul de a se crea o reactie in lant este mult mai mare.
Desi pana acum au fost adusi in discutie doar conducatorii auto, si pietonii pot cauza grave accidente de circulatie, astfel ca actiunile politiei rutiere vizeaza si sanctionarea celor care traverseaza strada neregulamentar.

Sfaturi pentru primul ajutor
In cazul unui accident rutier, cel care doreste sa acorde primul ajutor trebuie in primul rand sa se gandeasca la propria siguranta, pentru a nu complica interventia echipajelor speciale. Si asta nu inainte de a apela numarul unic pentru urgente. Trebuie oferite coordonatele de la locul accidentului si puncte de reper pentru a scurta durata necesara echipajului pentru a ajunge la fata locului. „De un real ajutor este comunicarea numarului victimelor si starea acestora prin verificarea stimulilor vitali: respiratie, puls, daca sunt victime incarcerate“, a explicat George Moghilas, reprezentantul SMURD.
Desi lucrurile se pot precipita in cazul unui incident si informatiile pot fi transmise distorsionat, este foarte important sa nu se exagereze in legatura cu starea victimelor, pentru a se sti exact ce fel de echipaj trebuie trimis. „Este posibil ca in momentul imediat urmator sa se produca un alt incident si echipajul respectiv sa fie necesar, iar daca victima nu este reala nu mai avem pe cine sa trimitem acolo unde chiar este nevoie.“
Transportul victimei la spital poate duce la agravarea starii, astfel ca, daca starea permite, este mai bine sa se astepte echipajul de interventie. Victima poate fi scoasa din vehicul doar daca exista pericol de incendiu. „Abordarea ranitului se face doar din fata, deoarece are tendinta de a cauta ajutor, si poate intoarce capul, iar in cazul in care este afectata coloana cervicala, fractura poate sectiona  maduva“, a spus Moghilas.

17% din accidentele de munca sunt produse pe sosele
„Incepand cu 2006, sub forma unor campanii, ITM a organizat actiuni nationale avand drept scop constientizarea, atat a angajatorilor, cat si a angajatilor, cu privire la riscurile la care sunt expusi la volan si la importanta pe care o are mentenanta mijloacelor de transport. Temele campaniilor au vizat aspecte privind respectarea normelor de sanatate si securitate in munca in activitatea de transport persoane si transport marfa“, a spus Catalin Tiberius Mohora, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Dolj.
Si MMFPS a inteles ca implicarea in aceasta campanie este extrem de importanta pentru ca, potrivit statisticilor, accidentelor de munca reprezinta o cauza majora a deceselor inregistrate, iar 17% dintre acestea sunt accidente de circulatie.
„Pentru angajatorii din domeniul transportului este foarte important sa inteleaga ca implicarea materiala in mentenanta parcurilor este esentiala pentru salvarea unor vieti si reducerea costurilor ulterioare unui accident“, a subliniat Anca Dobre, reprezentanta Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Om, vehicul, infrastructura… accident
Starea tehnica a masinii si infrastructura deficitara sunt factori care genereaza accidente, insa nu trebuie sa uitam ca in capul listei se afla individul si comportamentul acestuia la volan, voluntar sau involuntar, ca efect al unor boli cronice.
„Exista multi conducatori auto care sufera de boli cronice inscrise pe lista Ministerului Sanatatii Publice cu contraindicatie pentru acordarea si mentinerea permisului de conducator auto, insa acestia circula nestingheriti“, a evidentiat profesorul universitar doctor Ion Toma, de la Universitatea de Medicina si Farmacie Craiova. Medicii de familie contabilizeaza toate diagnosticele stabilite de medicii specialisti si au astfel obligatia, si nu in ultimul rand datoria morala, de a anunta politia daca au pe liste bolnavi cronic. „Este dificil sa ai o atitudine ferma in anumite situatii, depinde de conduita terapeutica, de stadiul bolii, dar si de evolutia si prognosticul acesteia“, a mai spus Toma. De cele mai multe ori, in aceste cazuri trebuie sa se ajunga la un accident pentru a se lua atitudine.
Mirosurile stimuleaza sau inhiba comportamentul la volan, functiile cognitive si procesele nervoase superioare. „Statisticile au aratat ca mirosul de mancare creste riscul de accident. Mirosul de fast-food sau paine calda poate fi factor de risc si poate schimba comportamentul la volan, pentru ca soferii tind sa-si satisfaca nevoia de a manca. Unele arome, cum este menta, imbunatatesc nivelul de concentrare, iar scortisoara, lamaia si cafeaua stimuleaza functiile nervoase. Odorizantele cu iasomie, levantica sau musetel sunt daunatoare pentru ca produc o relaxare mai mare decat ar trebui si cresc riscul de accident“, a completat acesta.
Conform statisticilor, 7% din accidentele rutiere au fost provocate de tineri aflati sub influenta bauturilor alcoolice – una dintre cauzele voluntare ale incidentelor in trafic.
O pozitie incomoda la volan, un scaun incomod, lipsa de ergonomie a spatiului de dormit, pozitia bordului, la care se adauga vibratiile create in timpul mersului pot genera boli profesionale. „Romania este una dintre putinele tari din UE care nu are un institut de medicina muncii. In alte state, angajatorii platesc o taxa de risc pentru fiecare angajat. In cazul producerii unei boli profesionale, 30% din contributia angajatorului pentru factorii de risc se intorc la angajator pentru imbunatatirea conditiilor, dar la noi acest lucru nu se intampla“, a mai spus Toma.