Parlamentul European a decis să blocheze procesul de aprobare a acordului comercial cu Statele Unite și să suspende, în paralel, ratificarea acordului UE–Mercosur, marcând una dintre cele mai ferme repoziționări politice ale legislativului european din ultimii ani în materie de politică comercială. Decizia, anunțată la Strasbourg, reflectă nu doar tensiunile transatlantice recente, ci și o prudență crescută față de acordurile comerciale de mare amploare, într-un context geopolitic instabil.
Anunțul privind înghețarea acordului cu Washingtonul a fost făcut de Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional a Parlamentul European, care a confirmat că procedura va rămâne suspendată ca reacție la noile amenințări cu tarife vamale formulate de administrația americană. Poziția fusese deja anticipată de Manfred Weber și negociată cu socialiștii și liberalii, semnalând un consens politic rar întâlnit pe un subiect atât de sensibil.
Potrivit lui Lange, utilizarea tarifelor ca instrument de presiune politică reprezintă o încălcare a spiritului acordului semnat în vara anului trecut și o provocare directă la adresa suveranității economice a Uniunii Europene. În aceste condiții, Parlamentul solicită clarificări politice și comerciale înainte de a relua procesul de aprobare, lăsând deschisă inclusiv opțiunea unor măsuri de retorsiune din partea UE.
Instrumente de presiune și riscuri pentru lanțurile logistice
În plan practic, dezbaterea nu se limitează la dimensiunea diplomatică. Lange a evocat explicit posibilitatea reactivării tarifelor europene suspendate anterior și utilizarea instrumentului anti-coerciune al UE, un mecanism conceput pentru a răspunde statelor terțe care folosesc comerțul ca pârghie politică. Pentru sectorul transporturilor și logisticii, o eventuală revenire a barierelor tarifare ar însemna costuri mai mari, rute comerciale mai puțin previzibile și o planificare operațională mult mai complexă pentru fluxurile transatlantice.
În aceeași zi, Parlamentul European a adoptat o a doua decizie cu impact major, hotărând trimiterea acordului UE–Mercosur la Curtea Europeană de Justiție pentru un aviz juridic. Votul strâns a blocat ratificarea finală a acordului până la pronunțarea Curții, proces care ar putea dura luni. Miza este compatibilitatea acordului cu tratatele europene și, mai ales, efectele mecanismului de reechilibrare asupra autonomiei de reglementare a Uniunii.
În timp ce Comisia Europeană și-a exprimat regretul față de decizia Parlamentului, susținând că toate aspectele juridice au fost deja analizate în timpul negocierilor, opoziția politică a rămas fermă. Verzii și o parte a liberalilor consideră trimiterea la Curte un act de prudență necesar pentru protejarea standardelor europene, inclusiv în domeniul agricol și al siguranței alimentare.
Votul a scos la iveală și fracturi naționale semnificative. Deputați din Franța, România, Polonia și Grecia au susținut amânarea, în timp ce delegațiile din Italia, Germania și Spania s-au pronunțat majoritar împotrivă. Această fragmentare subliniază dificultatea construirii unui consens durabil în jurul unor acorduri comerciale care afectează o piață de aproximativ 700 de milioane de consumatori.
Prudență sporită pentru logistică și transporturi
Pentru sectorul logistic european, dubla blocare decisă la Strasbourg introduce o fază de incertitudine calculată. Înghețarea acordului cu SUA și amânarea celui cu Mercosur reduc vizibilitatea pe termen mediu privind volumele de marfă, investițiile în infrastructură și dezvoltarea coridoarelor comerciale globale. Într-un context deja tensionat de riscuri geopolitice și de nevoia de reziliență a lanțurilor de aprovizionare, Parlamentul European transmite un semnal clar: liberalizarea comerțului nu mai este automată, iar dimensiunea politică devine un factor central în ecuația economică și logistică europeană.
**Sursă foto: Tranzit AI
