Chiar dacă ideea de a fura ciocolată poate părea amuzantă, valoarea pagubei este îngrijorătoare. Iar furtul batoanelor KitKat reprezintă un caz singurar. La nivel european, însă, furtul de marfă din lanțurile de aprovizionare aduce un prejudiciu zilnic de 2,5 milioane de euro (respectiv 8,2 miliarde de euro anual).

Metoda cu una dintre cele mai rapide creșteri în mediul infracțional este transportatorul „fantomă” – grupuri criminale care înregistrează companii de transport false se prezintă la depozite cu documente falsificate, încarcă marfa și pleacă. 

Numai în Germania se fură un camion la fiecare 20 de minute. Asociația Germană de Asigurări a înregistrat 88 de cazuri de transportatori „fantomă” în primele șapte luni ale anului trecut, egalând valoarea anului 2024. Inteligența artificială nu face decât să accelereze acest fenomen. Se discută tot mai mult de furturile de marfă de mare valoare: electronice, farmaceutice, bunuri de lux.

Instrumentele pentru combaterea acestui lucru devin din ce în ce mai bune: monitorizare în timp real, platforme de verificare a transportatorilor, verificare digitală a identității cărăușilor la predare mărfii ș.a. Unii dintre operatorii mai avansați utilizează protocoale de securitate stratificate, care ar face practic imposibil furtul de către un transportator „fantomă”. Cu toate acestea, una dintre principalele probleme identificate de reprezentanții industriei cu privire la furturile de marfă este clarificarea responsabilității verificării transportatorilor care se prezintă la încărcare.