Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. 38/2024, un nou set de măsuri fiscale cu privire la digitalizare care anul acesta a cunoscut cele mai mari transformări, prin extinderea și optimizarea sistemelor Ro e-Factura, Ro e-Transport și Ro e-TVA.
„Din perspectiva proiectelor de raportare fiscală digitală, Ordonanța adoptată recent pare să răspundă unor solicitări repetate din partea mediului de afaceri: în contextul implementării RO e-Factura în cazul B2C se menționează explicit că CNP-ul nu este obligatoriu pe facturile emise către persoanele fizice, obligația de conformare cu cerințele sistemului RO e-TVA se amână până la 1 iulie 2025, iar companiile cu statut de operatori economici autorizați (AEO) nu vor fi sancționate pentru neconformarea cu cerințele de raportare RO e-Transport până la finalul lunii martie 2025.”,
a declarat Alexandru Stanciu, Senior Manager, Tax, Forvis Mazars în România.
Noul ghid RO e-Factura, publicat recent de ANAF, oferă clarificări importante despre dificultățile de utilizare a sistemului. Începând cu 1 ianuarie 2025, raportarea în sistemul RO e-Factura devine obligatorie și pentru facturile emise în relația B2C (business to consumer). În cazul în care beneficiarul nu are un cod de identificare, facturile vor fi emise utilizând un cod format din 13 cifre de zero.
O altă măsură în facturarea electronică prevede raportarea în sistem a facturilor simplificate, care până acum erau exceptate. Decizia urmărește prevenirea utilizării abuzive a unor prevederi legislative, având în vedere creșterea numărului acestor facturi simplificate. Totuși, bonurile fiscale ce îndeplinesc condițiile unei facturi simplificate rămân în vigoare, deoarece datele lor sunt deja comunicate prin aparatele de marcat electronice fiscale (AMEF) în sistemele ANAF.
De asemenea, Ghidul e-Factura prezintă modele de completare a facturilor, chiar și codurilor care ar trebui folosite pentru diverse tipuri de facturi. Autoritățile au clarificat și au explicat prin recomandări cele mai comune situații în procesul de implementare a facturării electronice, precum emiterea facturilor de corecții, facturarea în numele și în contul furnizorului, autofacturarea sau dublarea eronată a facturilor. Exemplele relatate răspund la întrebările adresate până acum de contribuabili, iar precizările oferite de autorități au confirmat că, în afara criteriilor tehnice incluse în standardul european de facturare electronică, utilizarea codurilor trebuie să aibă în vedere raționamentul pentru care este emisă factura respectivă. În același timp, pe măsură ce mecanismul de implementare a sistemului RO e-TVA se va îmbunătăți, nu este exclus ca autoritățile să revină cu noi recomandări sau chiar obligații de codificare în sistemul RO e-Factura, ținând cont că acesta reprezintă una dintre sursele de date esențiale folosite de autorități.
Aceste modificări vor contribui și la reducerea diferențelor dintre decontul precompletat e-TVA, un instrument prin care autoritățile consideră că vor identifica cu o mai mare precizie riscul fiscal, și decontul depus de contribuabili. Perioada tranzitorie până la 1 ianuarie 2025, prevăzută de autorități pentru implementarea acestui sistem, s-a dovedit a fi insuficientă atât la nivelul contribuabililor, cât și la nivelul Ministerului de Finanțe, astfel că s-a agreat o nouă amânare până la 1 iulie 2025.
Cerințele de raportare fiscală digitalizată continuă să fie o prioritate pe agenda companiilor din România, pe fondul unei oarecare incertitudini, însă ulterior se vor putea vedea și efectele benefice ale acestei revoluții digitale la nivelul administrației fiscale.