Dar, asa cum arata tot reprezentantii APIA, pentru o piata mai mare de vehicule verzi, in Romania este mare nevoie sa se dezvolte infrastructura pentru combustibili alternativi si sa se stimuleze in mod real achizitia de autovehicule care incorporeaza tehnologii avansate (emisii reduse de dioxid de carbon, electrice, hibride sau care folosesc carburanti alternativi), autovehicule care in alte state din UE se vand in numar mare, dar la noi sunt practic inexistente.
 

In ceea ce priveste infrastructura de alimentare pentru vehiculele electrice sau hibrid, reprezentantii APIA sunt de parere ca ar fi necesara adoptarea unei legislatii specifice in domeniul constructiilor de spatii comerciale sau ansambluri de locuinte, legislatie care sa permita autorizarea acestora numai daca in plan exista si astfel de statii. Si ar fi bine ca si la nivel de primarii sa se prevada puncte de alimentare pentru masinile verzi, si sa se scada cheltuielile pentru instalarea lor la companii si apoi la persoane fizice.
In prezent la noi este in vigoare Directiva 94/2004 a UE, care prevede ca termen limita noiembrie 2016 pentru realizarea unei politici-cadru nationale privind dezvoltarea pietei in ceea ce priveste combustibilii alternativi in sectorul de transport si construirea de statii electrice sau de alimentare CNG. „Cred ca suntem singura tara din zona unde nu e nicio statie de CNG“, arata Brent Valmar, vicepresedintele APIA, „si ne dorim sa se rezolve aceasta problema inclusiv prin proiecte cu finantare din fonduri europene, care sa acopere costurile de realizare a infrastructurii“. Pentru asta e nevoie si de stimularea companiilor producatoare de combustibil si de un program comun al Ministerului Mediului, producatorilor de carburanti si consumatorilor. Pe de alta parte, aici e si un cerc vicios: nu sunt statii de alimentare cu CNG pentru ca nu sunt cumparatori de astfel de vehicule – la noi se prefera LPG, care e mult mai ieftin, dar si mai poluant – iar cumparatori nu apar pentru ca nu sunt statii de alimentare.