Sub presiunea bugetară, România trece de luni de zile prin schimbări rapide, așa cum sunt măsurile fiscale din „Pachetul 1”, care au produs deja efecte, și „Pachetul 2” aflat încă în dezbatere și schimbări structurale anunțate, precum eliminarea IMCA, contrabalansată cu reduceri semnificative ale cheltuielilor înregistrate de companiile din grup, o creștere semnificativă a capitalului social de valori, conturi bancare obligatorii în România și reglementări mai stricte pentru inactivitate. Potrivit TPA România, compania de top specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar și consultanță juridică în Europa Centrală și de Est, contribuabilii trebuie să reacționeze rapid pentru a monitoriza, implementa și adapta sistemele informatice, adoptând în același timp o strategie conservatoare pe termen lung pentru a limita riscurile fiscale și operaționale și a gestiona presiunile bugetare și administrative.

„Pachetul 2 de măsuri fiscale vine pe fondul unor decizii deja aplicate: din 1 august 2025, cota standard de TVA a urcat la 21% (respectiv 11%, pentru cota redusă), accizele la carburanți au crescut, urmând ca de la 1 ianuarie 2026 impozitul pe dividende să ajungă la 16% și accizele să fie din nou majorate. Ce înseamnă toate aceste modificări pentru contribuabili? Pe termen scurt, pentru a evita sancțiunile, este necesară o reacție rapidă pentru monitorizarea și implementarea schimbărilor impuse, precum și pentru adaptarea sistemelor informatice la aceste noi reguli care, de prea multe ori, au neplăcutul obicei de a intra în vigoare foarte repede după publicare. În termeni financiari, și cu efect pe termen lung, abordarea ar trebui să fie mai degrabă conservatoare: impactul asupra bugetelor, cash-flow-ului și fluxurilor operaționale ar putea să fie deja analizat și estimat ca și cum măsurile ar intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, cu ajustări punctuale dacă forma finală din Monitorul Oficial va fi diferită. Astfel, deși resursele necesare ar fi semnificative, contribuabilii pot reduce riscul fiscal și operațional și pot anticipa și contracara efectele negative ale poverii fiscale și administrative.”, a explicat Daniela Zar, Tax Partner în cadrul TPA România.

Ce modificări ar putea fi aplicate de la 1 ianuarie 2026

„Pachetul 2” este un proiect de act normativ, care cuprinde numeroase modificări și proceduri fiscale. Proiectul este în prezent în dezbatere publică și, prin urmare, poate face obiectul unor modificări (potențial semnificative) înainte de a fi adoptat și publicat în Monitorul Oficial. În prezent, cele mai importante schimbări propuse în proiect includ eliminarea IMCA, impozitul minim pe cifra de afaceri de 1% plătit în prezent de întreprinderile cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro.

Limitarea semnificativă a deductibilității cheltuielilor intragrup: proiectul publicat inițial propunea limitarea deductibilității cheltuielilor legate de drepturile de proprietate intelectuală, dobânzi, servicii de management și consultanță etc. în legătură cu entitățile afiliate la 3% din valoarea totală a cheltuielilor de aceeași natură.

„În urma dezbaterilor din ultimele zile, însă, este posibil ca regula să se relaxeze puțin, păstrând însă un caracter foarte limitativ. Mai concret, restricția ar putea viza cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuală și serviciilor de management și consultanță, în relația cu entități afiliate nerezidente – așadar, nu ar mai viza dobânzile, și nu ar mai afecta profund negativ achizițiile de la afiliați români. S-ar putea modifica și limita de deducere la nivelul de 1% din totalul cheltuielilor înregistrate. Chiar dacă aceste modificări ale limitelor ar fi adoptate, rămâne totuși foarte discutabil acest regim, de exemplu prin prisma faptului că intră în contradicție cu tratatele de evitare a dublei impuneri care stipulează că astfel de servicii sunt impozabile în statul prestatorului (și nu în România, stat beneficiar al serviciului) – pentru a aminti doar unul dintre contra-argumentele de ordin legislativ.”, a completat Daniela Zar.

Proiectul de lege menționează o creștere semnificativă a nivelului minim al capitalului social, de la 200 de lei la 8.000 de lei. SRL-urile existente vor avea la dispoziție maximum doi ani pentru a se conforma la majorare, în caz contrar vor avea sancțiunea dizolvării. De asemenea, se discută posibilitatea modificării acestei obligații, astfel încât nivelul capitalului social să varieze în funcție de nivelul cifrei de afaceri din anul precedent (500 lei pentru societățile nou înființate și firme cu cifră de afaceri sub 395.000 lei; 5.000 lei pentru firme cu cifră de afaceri peste 7.000.000 lei, respectiv 90.000 lei pentru cele cu cifră de afaceri peste 7.000.000 lei). Deși majorarea capitalului social necesită un efort financiar din partea asociaților, capitalul social rămâne integral la dispoziția societății pentru desfășurarea activităților curente.

Reguli mai stricte cu privire la inactivitatea fiscală a societăților

De asemenea, societățile fără activitate vor avea noi reguli, precum:

•           Situații noi pentru care ANAF va declara inactivitatea: nu există un cont bancar în România sau nu au fost depuse situațiile financiare în maximum 5 luni de la împlinirea termenului legal.

•           Termene-limită: maximum un an pentru inactivitatea fiscală; maximum 3 ani pentru inactivitate temporară înscrisă la registrul comerțului. Dacă firma nu se reactivează în termen, ANAF are obligația să ceară insolvența sau lichidarea.

•           Reactivarea este posibilă în interiorul termenelor, prin îndeplinirea tuturor condițiilor aplicabile (de exemplu, deschiderea unui cont bancar, depunerea situațiilor financiare și a declarațiilor restante etc.).

Ce s-a schimbat de la 1 august 2025

Cota standard de TVA a urcat la 21%, iar cota redusă a fost unificată la 11%. Normele de aplicare publicate la final de iulie detaliază încadrările și regulile specifice anumitor tipuri de operațiuni, de exemplu: 11% pentru alimente (cu anumite excepții), medicamente, cărți, energie termică în sezonul rece și altele; 21% pentru locuințele care anterior erau parte a politicilor sociale și se încadrau pentru cota redusă (cu excepția unor măsuri tranzitorii). De asemenea, au crescut accizele pentru carburanți (benzină și motorină) și alcool, printre altele. Pentru sectorul bancar, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri, datorat de instituțiile de credit, a crescut la 4% (de la 2% in prezent) pentru semestrul doi din acest an, cu o excepție care vizează instituțiile care au o cotă de piață mai mică de 0,2%.

Modificările deja adoptate vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2026

Începând cu 1 ianuarie 2026, cota de impozit pe dividende va crește de la 10% la 16% pentru dividendele care se distribuie. Această modificare va afecta cu precădere persoanele fizice și asociații/acționarii minoritari care dețin mai puțin de 10% din capitalul social al unei societăți. Societățile care au calitatea de acționari/asociați într-o companie românească vor beneficia în continuare de scutire de la plata impozitului pe dividende, dacă dețin minimum 10% din titlurile de participare, pentru o perioadă de minimum un an.

„Pentru acționarii nerezidenți, aflați în state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, va fi mult mai important să se verifice și să se aplice prevederile acestor convenții, întrucât de cele mai multe ori ele permit aplicarea unor cote de impozitare mai reduse”, a adăugat Daniela Zar.

De asemenea, accizele pentru benzină, motorină, alcool vor crește din nou, de la 1 ianuarie 2026, cu aproximativ 10%.

TVA pentru întreprinderi mici, modificări preconizate pentru 1 septembrie 2025

Conform unui proiect de ordonanță aflat în dezbatere, care vizează transpunerea în Codul fiscal a prevederilor Directivei europene privind sistemul comun al TVA-ului în ceea ce privește regimul special pentru întreprinderile mici, de la 1 septembrie 2025, plafonul pentru înregistrare în scopuri de TVA va fi majorat de la 300.000 lei la 395.000 lei.

„Totodată, sunt introduse reguli care vor obliga persoanele impozabile la monitorizarea strictă a plafonului, în sensul în care regimul normal de TVA se va aplica din data în care plafonul este depășit, începând cu tranzacția care conduce la depășirea acestuia. Înregistrarea în scopuri de TVA va trebui să fie solicitată cel târziu la data depășirii plafonului; prin comparație, regulile (încă) aplicabile permit o perioadă-tampon de 10 zile de la data atingerii ori depășirii plafonului, în care entitățile pot cere înregistrarea în scop de TVA.”, a detaliat specialistul TPA România.