Asociațiile patronale din transporturi critică scumpirea tarifelor RCA, în contextul falimentului City Insurance, și acuză instituțiile statului responsabile – Consiliul Concurenței și Autoritatea de Supraveghere Financiară – de faptul că nu au luat măsuri din timp pentru ca istoria să nu se mai repete. Mai mult, cei cu funcții de decizie sunt acuzați de complicitate în umflarea prețurilor RCA cu mult peste tarifele de referință. Despre situația actuală am discutat cu Vasile Ștefănescu, președintele Confederației Operatorilor de Transport Autorizați din România.
Tranzit: Care este poziția COTAR referitoare la falimentul City Insurance?
Vasile Ștefănescu: Cred că mai corectă este formularea „tunul financiar denumit City Insurance”, pentru că, în realitate, societatea nu a fost una de asigurări. A fost o schemă frauduloasă deghizată într-o firmă de asigurări – cu sprijinul unor funcționari ai Statului, care au devenit milionari prin sprijinul acordat ani la rândul pentru protejarea și dezvoltarea acestei „Scheme Ponzi”, prin care s-a „sifonat” în afara României peste un miliard de euro. COTAR a înțeles încă de acum doi ani că această schemă frauduloasă s-a dezvoltat până când a ajuns ditamai „elefantul roz” – vorba președintelui – pe care nu îl vedea nimeni din ASF ori din Consiliul Concurenței, de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, din Parlament, de la ANAF sau din serviciile secrete române. Această mega-escrocherie acoperită ani la rândul ne dezvăluie un lucru înfiorător: infractorii nu se mai tem de DNA sau DIICOT. România a suferit un regres teribil în lupta anti-corupție, am de multe ori impresia că retrăiesc anii ’90, când se dezvoltau diverse scheme piramidale gen CARITAS, SAFI, FNI etc., toate garantate de instituții ale statului. Atât COTAR, cât și membrii noștri au atras atenția în repetate rânduri asupra problemelor existente la City Insurance încă din 2019 și ulterior în 2020, prin adrese și memorii depuse la autorități, însă nimeni nu le-a luat în considerare. Din contră, vicepreședintele ASF, Cristian Roșu, a comunicat tot timpul că „nu există niciun motiv care să ducă spre ideea de faliment al City Insurance” și că „un nou caz Astra este puțin probabil să se repete”.
Cum vedeți situația actuală a pieței RCA din România?
Istoria este repetitivă, în cicluri din ce în ce mai scurte. Este reeditarea scenariului din 2016, când, pe fondul falimentelor Astra și Carpatica, prețul RCA a început să crească exact ca un bulgăre de zăpadă care coboară de pe munte. Acesta încă nu s-a oprit și continuă să crească, în ciuda unui ASF cu atribuții de supraveghere – așa cum îi este numele – și a unui Consiliu al Concurenței la fel de nefuncțional, ineficient și politizat ca ASF. Pe de altă parte, avem 9 milioane de șoferi captivi, abandonați de instituții pline de funcționari plătiți regește ca să închidă ochii la spolierea banilor românilor. Este o greșeală să ne punem încrederea în instituțiile publice, care au fost de mult capturate. Trebuie să ne luptăm cu corupția existentă în aceste instituții, care se susțin din taxe și impozite, dar care funcționează de mai mulți ani împotriva cetățenilor. Piața RCA este din nou scăpată de sub control, iar asta este vizibil pentru oricine a deschis ochii și a închis televizorul. Falimentele Astra și Carpatica au fost depășite cu greu, iar situația City Insurance va fi suportată, din păcate, de toți asigurații români care vor cumpăra o poliță în viitor.
Care credeți că sunt motivele care au dus la situația de față?
Motivul principal este nesupravegherea corespunzătoare și neaplicarea sancțiunilor la timp, fiind permis unui asigurător să vândă polițe RCA și să dezvolte metode frauduloase în activitatea sa, cum ar fi extrasele de cont care s-au dovedit false, penalități achitate de City Insurance acționarului pentru așa-zise împrumuturi care s-au dovedit inexistente etc. Există un fals pretext că prețurile RCA au crescut din cauza tunului financiar City Insurance.
Asigurătorii trebuie să notifice ASF cu 60 de zile înainte de majorarea tarifelor. Au transmis notificările în iulie, pentru că știau că urmează retragerea autorizației City Insurance în septembrie. Pentru a profita de această șansă de majorare artificială a prețului RCA și având un fals țap ispășitor rumenit și pregătit pe tavă de ASF, firmele de asigurări au profitat de ocazie și au dat încă o lovitură financiară de proporții șoferilor români, majorând fără niciun temei rațional prețul RCA. ASF s-a speriat când a văzut câte notificări de majorare de preț au fost transmise în vară și a solicitat urgent sprijin Guvernului, să intervină cu un OUG de plafonare a acestor prețuri pentru 9 milioane de consumatori captivi.
Cum apreciati nivelul tarifelor RCA de dinainte de falimentul City și de după?
Este fără doar și poate o înțelegere a firmelor de asigurări să majoreze artificial aceste costuri. Ce s-a întâmplat în mod deosebit în această vară încât să se justifice dublarea prețului RCA, decât oportunismul și lăcomia asigurătorilor? Reamintesc că în 2017 Consiliul Concurenței a catadicsit – în urma mișcărilor de protest – să verifice dacă au existat schimburi sensibile de informații pe tema creșterii artificiale a RCA, iar în 2018 „gulerele albe din asigurări”, cu aroganța tipică a funcționarilor din sistemul financiar, au scos din buzunare 53 de milioane de euro pentru că s-au înțeles să scumpească RCA. Vă spun: și-au recuperat banii în aceste săptămâni de majorări care au loc sub nasul Consiliului Concurenței și a ASF.
Cu cât a crescut prețul mediu RCA? Credeți că tariful de dinainte de falimentul City Insurance era corect?
Prețurile primelor RCA au crescut și cu 100%. Nu este normală o astfel de creștere de la simplu la dublu și simultană. Prețul continuă să crească atât în rândul transportatorilor, cât și al persoanelor fizice. Deținerea unui autovehicul devine un lux într-o țară săracă, unde funcționarii sunt bogați.
Asigurătorii reclamă faptul că tarifele RCA sunt mult prea mici comparativ cu daunalitatea și se impune majorarea, însă depinde la prețurile cărei societăți ne raportăm. Dacă privim tarifele de dumping ale celor doi asigurători care au peste 75% cotă de piață la RCA, acestea nu permit desfășurarea activității unei societăți de asigurări cu respectarea prevederilor legale. Din păcate, din cauza acestor tarife extrem de mici, asociate cu fraudele amintite mai sus și cu lipsa supravegherii corespunzătoare, s-a ajuns la insolvența City Insurance, pe care o vom suporta indirect cu toții.
City Insurance a fost un perturbator de prețuri RCA, dar cădem în capcana șmecherilor din asigurări dacă ne raportăm la prețurile lor. Tariful de referință al RCA pentru un autotractor este de 8.000 de lei/an, City vindea polița cu 5.000 de lei, iar alți asigurători, cu 9.500-11.000 de lei. După ce City a părăsit piața RCA, tariful de referință a rămas 8.000 de lei, însă cel mai ieftin RCA este 14.500 de lei. Ce a determinat această creștere în câteva săptămâni? Ar trebui să ne explice președintele Consiliului Concurenței, care nu scoate un cuvințel, deși instituția dânsului este direct responsabilă de această problemă gravă.
Susțineți plafonarea tarifelor pentru service-urile care lucrează pe RCA?
Plafonarea tarifelor la service este visul neîmplinit al președintelui Consiliului Concurenței și al firmelor de asigurări. Asigurătorii manipulează opinia publică arătând niște facturi mari, uitând să arate dovada că au achitat acele costuri; or, în realitate, în acele cazuri singulare, asigurătorii nu achită despăgubirile. Așa începe manipularea: cei care văd știrea cad în această capcană, pentru că le este prezentată doar o mică parte din adevăr. Da, există în România câteva service-uri care practică tarife mari la manoperă, dar care, subliniez, nu sunt decontate de firmele de asigurări. Prețul manoperei este normal să difere pe o piață liberă în funcție de marca auto, de locul unde este situată unitatea reparatoare, de calitatea serviciilor etc. Despre buna credință și dubla măsură a multinaționalelor din asigurări s-au convins toți românii: când aceeași poliță RCA diferă de la o companie de asigurări la alta nu de 3 ori, ci de 12 ori, e imposibil să nu ți se vadă lacrimile de crocodil înfometat și să mai ai pretenția că păstrezi o fărâmă de decență și de credibilitate. Cu alte cuvinte, tot timpul asigurătorii au încercat prin diverse mijloace, inclusiv media, să paseze culpa la unitățile reparatoare pentru majorarea primelor, însă nu dețin vreun raport auditat din care să rezulte acest lucru. Societățile de asigurări ar trebui să comunice cuantumul chiriilor pentru spațiile închiriate, valorile despăgubirilor achitate pentru vătămări corporale și decese, ce valori ale reparațiilor achită pentru daune externe, salariile de mii sau zeci de mii de euro, sumele plătite (exportate) pentru reasigurări, contracte de împrumut cu firme ale propriilor acționari etc. În schimb, ar dori ca românii să își repare mașinile la colțul străzii, cu piese din dezmembrări și made in China/Taiwan, în service-uri care practică munca la negru etc. pentru a plăti despăgubiri la un nivel cât mai redus, în scopul maximizării și exportării profitului din România. Din păcate, firmele de asigurări induc informații eronate. Tarifele de referință ale polițelor RCA publicate de ASF nu reprezintă tarife maxime și pot fi depășite de asigurători. Cel mai simplu exemplu este ceea ce se întâmplă în prezent: dublarea tarifelor fără nicio justificare. În schimb, conform propunerilor de modificare a legii RCA, se dorește introducerea unor tarife de referință la ora de manoperă practicată de service-uri, iar plata despăgubirii să fie limitată la acest nivel, ceea ce va presupune o co-plată din partea persoanelor păgubite. COTAR nu susține tarife de referință la ora de manoperă, întrucât propunerea este contra consumatorilor și, implicit, a transportatorilor.
Cum comentați faptul că un service independent poate avea prețuri diferite pentru reparațiile făcute pe RCA, respectiv fără decontare pe RCA?
Vorbim de costuri substanțiale semnificative într-un caz față de altul. Dacă încasezi doar bani de la clientul care vine și achită integral, nu ai nevoie nici de personal suplimentar care să întocmească documentația absolut necesară cu firmele de asigurări. Nu ai nevoie de minimum un jurist în firmă și nici de un șofer care să îți ducă fiecare document la asigurător pentru înregistrare. Nu ai nevoie nici de un credit bancar la care să plătești 10% dobândă pe an ca să poți plăti taxe și impozite pe facturi pe care le încasezi după doi ani în instanță; nici angajați care nu știu că nu ai încasat din 2019 banii de la firma de asigurări, care, apropo, a intrat între timp în faliment și va mai dura câțiva ani până îți vine rândul la plata despăgubirii. E simplu și frumos din afară, dar adevărul este că toți patronii de service au casele ipotecate la bănci din cauza firmelor de asigurări, care plătesc când vor și cât vor, pentru că arbitrul e prea ocupat să numere banii. Cât timp asigurătorii vor păstra același comportament abuziv când e vorba de onorarea obligațiilor de despăgubire vom avea acest ecart important între un client care plătește pe loc un serviciu prestat și unul care îți pune piedici la tot pasul. Succint, acestea sunt motivele principale pentru care costul reparației decontate de firmele de asigurări este semnificativ mai mare decât cel al unui client care plătește costul reparației. Amândouă costurile sunt justificate, reflectă efortul depus de unitatea reparatoare, cu doi clienți aflați în ipostaze total diferite. Având în vedere faptul că în România este economie de piață, fiecare operator economic poate să practice prețurile stabilite și negociate cu clienții, să aplice discount-urile negociate etc. Asigurătorii ar trebui să răspundă de ce în cazul despăgubirilor în baza polițelor de asigurare CASCO societățile de asigurări plătesc și ora de manoperă de 45-50 de lei conform condițiilor de asigurare.
Ar trebui ca legea RCA să sufere modificări?
Legea RCA este bună, fiind rezultatul a mii de ore de muncă și dezbateri în Parlament, la care au luat parte reprezentanți ai asociațiilor patronale, ai societăților de asigurări, brokeri etc. Dacă totuși se dorește modificarea ei, acest lucru ar trebui să se facă tot prin lege, urmând procedura de adoptare în Parlament. COTAR nu susține modul actual de modificare a legii RCA prin OUG, plus că nu există studiu de impact pentru zecile de propuneri de modificare. Problema principală nu o reprezintă legea, ci refuzul firmelor de asigurări de a o aplica și complicitatea unor funcționari din ASF cu atribuții de supraveghere, control și sancționare a contravențiilor repetate ale unor societăți de asigurări. De aceea avem astăzi o schemă Ponzi care s-a prăbușit, fiind cunoscută sub numele de City Insurance, cu cotă de 43% din piața RCA. O alta e pe cale să se prăbușească la începutul anului viitor, din aceleași considerente. Ambele au devenit niste monștri, nu din cauza legii RCA, ci din cauza instituțiilor cu rol de supraveghere și control, care în loc să protejeze consumatorii, au stat „de șase” în toți acești ani. Apropo, ați văzut vreo demisie de onoare după prăbușirea City Insurance? Nu, pentru că niciodată nu pleacă de bună voie câinele de la măcelărie!
