După reculul puternic din 2023, transportul rutier de marfă din Europa a revenit în 2024 pe plus, dar numai marginal, cu o creștere de 0,6%. Segmentul național a evoluat ceva mai bine, cu +0,8%, în timp ce transportul internațional a avansat cu doar 0,3%, semn că redresarea există, dar rămâne limitată. În interiorul activității internaționale, nu toate subsegmentele au mers în aceeași direcție. Transportul bilateral a continuat să slăbească, cu un recul de 1,4% în 2024, după o scădere deja semnificativă în 2023, de 4,5%. În schimb, activitatea dintre țări terțe și cabotajul au rămas pe plus. Astfel partea cea mai dinamică a pieței europene se deplasează tot mai mult spre operațiuni transnaționale complexe, nu spre fluxurile clasice dintre țara de origine și piața externă.
CNR arată că în 2024 pavilioanele din Vest s-au descurcat, în ansamblu, mai bine decât cele din noile state membre. Două explicații ies în evidență: impactul mai puternic al războiului din Ucraina asupra Estului și erodarea avantajului competitiv al acestor piețe prin creșterea costurilor, mai ales a celor sociale. În același timp, două pavilioane care influențează decisiv statisticile europene, Polonia și Germania, au intrat ambele pe scădere, ceea ce a tras în jos tabloul general al pieței. În clasamentul CNR, Polonia rămâne de departe primul pavilion european, cu 236,3 miliarde t.km și o pondere de 32,6% din totalul activității, însă rezultatul său anual a fost negativ, de -2,8%.
Polonia și Germania frânează, în timp ce sudul Europei câștigă teren.
În clasamentul total al pavilioanelor europene, Polonia a rămas lider în 2024, deși a avut pierdere, iar Germania a scăzut cu 1,9%. În schimb, Spania a avansat cu 3,1%, Franța cu 2,8%, iar Italia cu 5,2%, astfel că impulsul economic european s-a mutat mai clar spre Sud. Cehia a urcat cu 8,5%, Slovacia cu 15,9%, iar România a încheiat anul pe locul 7 în Europa, cu 67,357 milioane t.km și o creștere de 3,2%, peste ritmul mediu al pieței europene.
România se vede mai bine în segmentul național decât în anii anteriori, fără să piardă baza internațională.
Pavilionul românesc a avut în 2024 una dintre surprizele bune din estul Europei. Pe segmentul național, România a urcat cu 7,7%, mult peste media europeană de +0,8%, ceea ce i-a adus locul 10 în clasamentul activității interne. Pe segmentul internațional, România a crescut cu 0,9%, adică peste media europeană de +0,3%, și s-a situat pe locul 4 în Europa, în spatele Poloniei, Spaniei și Lituaniei. Cu alte cuvinte, România nu a avansat doar printr-o redresare internă, ci a rămas și unul dintre actorii mari ai transportului internațional european.
Datele CNR sugerează mai degrabă o stabilizare decât o relansare puternică. Transportul bilateral continuă să slăbească, iar segmentele care țin internaționalul pe plus sunt tot mai concentrate: doar Polonia și Lituania controlează împreună peste 58% din activitatea europeană dintre țări terțe și din cabotaj. În acest context, piața intră într-o fază de echilibru fragil, în care ritmurile de creștere sunt mici, diferențele dintre pavilioane sunt mari, iar avantajele competitive se redistribuie mai repede decât în anii anteriori. Pentru România, 2024 a fost, astfel, un an peste media pieței.
