Via Carpathia, parțial finanțată din Mecanismul pentru Conectarea Europei (CEF) al UE, va conecta întregul flanc estic al NATO și se desfășoară pe direcția nord-sud prin Lituania (începând de la Portul Klaipeda), Polonia (cu ramificații către Gdansk și Varșovia), Republica Slovacă (Košice), Ungaria (ramificații către Budapesta și mai departe către Croația), România (ramificații către București și portul Constanța), Bulgaria (prin Sofia) și Grecia, incluzând porturile Salonic și Alexandroupoli. Și are ramificații către Kiev și Istanbul.
Această rută îndeplinește trei obiective, așa cum amintește raportul Ti Insight „O nouă eră pentru logistica militară din Europa“: de creștere economică, de conectare a statelor membre UE și NATO și de creștere a conectivității transportului în Europa.
Multe secțiuni ale sale au fost deja finalizate, dar întregul sistem nu este așteptat să fie gata înainte de 2030, ceea ce împiedică desfășurarea trupelor și materialelor NATO pe întreaga frontieră estică, din/prin Europa de Vest sau din porturile din nord (Gdansk și Klaipeda) ori din sud (Alexandroupolis).
În ceea ce privește legăturile feroviare, cea mai importantă este cea de la Poznan la Lodz-Warsaw, conectată și la rețeaua germană. Căile ferate poloneze sunt complet interoperabile cu standardele europene, dar unele poduri (de exemplu, cel de la granița cu Germania, la Frankfurt an der Oder) vor trebui modernizate pentru a suporta trenurile ce transportă echipament militar. Capacitatea terminalelor feroviare a fost și ea mărită, dar pe rutele spre sud apar blocaje din cauza tunelurilor care nu pot face față înălțimii și lățimii unor echipamente militare.
Investiția în infrastructura cu utilizare duală, militară și civilă – care include îmbunătățirea a 170 de poduri, dublarea liniilor de cale ferată și construirea de depozite de combustibil – a fost o prioritate pentru guvernul polonez și a dus la modernizarea rețelei de drumuri și căi ferate pentru a îndeplini standardele militare.
