Dupa ce luna trecuta Rusia, cel de-al patrulea exportator mondial, a anuntat ca circa 20% (9,5 milioane de hectare) din productia de grau era compromisa din cauza secetei, s-a inregistrat pe pietele internationale o crestere abrupta a preturilor pana la peste 200 de euro/t de grau. Acest lucru poate insemna ca fermierii romani ar putea primi mai multe cereri pentru export, iar transportatorii ar putea avea mai multe comenzi. Insa, chiar daca acest an agricol a fost in Romania cel mai bun din ultimii 10, din cauza neimplicarii Guvernului, dar si a inundatiilor si a neexecutarii la timp a tratamentelor, precum si din cauza neasigurarii unei cantitati minime de motorina pentru uscarea graului recoltat, productia de grau este cu 20% mai mica decat se estimase initial.
 

Specialistii rusi au apreciat ca recolta de grau se va cifra anul acesta la 81,5-85 milioane de tone, in timp ce colegii lor europeni considera ca productia ruseasca de grau nu va depasi 56 de milioane, fata de 61,7 in 2009, in conditiile in care necesarul anual de grau al tarii este de 75 de milioane de tone, iar rezervele de grau ale Rusiei se ridica la 24 de milioane de tone, din care 9,4 reprezinta fondul de interventie.
Kazahstan, unul dintre primii 10 producatori mondiali de cereale, a revizuit, la randul sau, prognozele pe anul in curs, anuntand ca recolta nu va depasi 14,5 milioane de tone, dupa ce previziunile anterioare anuntasera o productie de 14,5-15,5 milioane, din care aproximativ 6,5 urmau sa mearga la export.
In Ucraina, Ministerul Agriculturii a redus previziunile privind recolta de cereale cu 6,5%, iar in Franta si Germania estimarile privind productia de grau au fost revizuite in scadere cu 3,5%, respectiv 2,8%.
Graul acopera necesarul intern, dar exportul poate fi mai banos
La aceasta data, la noi in tara s-a recoltat graul de pe 90% din suprafata cultivata, productia totala obtinuta fiind de 5.171,9 mii de tone, adica 78% din cea estimata, de 6.649,3 mii de tone. Si aceasta in conditiile in care suprafata de grau afectata de fenomene meteorologice nefavorabile (furtuna, ploi abundente, inundatii, grindina), din lunile iunie si iulie, potrivit datelor preluate de la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene de catre Centrul Operativ Permanent pentru Situatii de Urgenta, din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR), este de 34.329  ha.
Oficialii sunt de parere ca productia de grau de anul acesta acopera necesarul de consum intern, dar aprecierile asupra destinatiei productiei si a preturilor au inca un anumit grad de relativitate, avand in vedere ultimele evolutii pe piata mondiala a graului, determinate de scaderile de productie ale Federatiei Ruse si Canadei.
Pe piata romaneasca, graul se vinde in prezent la peste 120 de euro pe tona, in functie de calitate.

Subventiile exista, dar e loc si de mai bine
Cultura graului beneficiaza de aceleasi forme de sprijin ca si celelalte culturi agricole, stabilite prin legislatia nationala sau comunitara, respectiv sprijin financiar direct prin schema de plata unica pe suprafata, acordat din bugetul comunitar, in valoare de 80,36 euro/ha, reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura, respectiv in sectorul vegetal, zootehnic si de imbunatatiri funciare, la 21,00 euro/1.000 l, fata de rata cuprinsa intre 293,215 euro/1.000 l in 2010 si 309 euro/1.000 l in 2012.
La aceste forme de sprijin care sunt in derulare se adauga si ajutorul de stat pentru plata primelor de asigurare incheiate cu societatile de asigurare-reasigurare, ajutorul specific pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologica pentru culturile aflate in perioada de conversie si o schema de ajutor de stat temporara privind asigurarea accesului la finantare in agricultura, prin subventionarea dobanzilor la creditele pentru productie in perioada 2010-2012, proiect de Ordonanta ce se afla in avizare la Ministerul Finantelor Publice.

Tarifele de manipulare si depozitare in port, in scadere
Cantitatile de cereale care ajung in port se inregistreaza de autoritatea vamala la intrare/iesire, pe baza de aviz. Conform datelor furnizate de Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale Constanta, in 2009, prin porturile Constanta si Constanta Sud au fost importate cantitati semnificative de grau din Serbia si Republica Moldova. De asemenea, in 2010 inca nu a fost efectuat niciun import din Serbia, in vreme ce din Republica Moldova importurile de grau au cunoscut o scadere la jumatate fata de cantitatea tranzitata anul trecut. Apoi, in acest an, au mai fost realizate importuri de grau din Croatia. Referitor la export, in 2009 cantitati importante de grau au mers catre Etiopia, Israel, Turcia, Bangladesh, Egipt, Filipine, Irak, Liban, Libia, Siria si Tunisia. Aceasta marfa inregistrata de ANV „se depoziteaza apoi la marii producatori care primesc bani de la Statul roman, mai exact primul an este gratuit, iar urmatorii sunt subventionati”, a punctat reprezentantul Banrom.
Operatorii portuari precum Chimpex se ocupa cu manipularea marfurilor prin descarcarea din diversele mijloace de transport, cu depozitarea acestora, precum si cu incarcare in mijloacele de transport.
„Seceta din Rusia reprezinta o oportunitate pentru cresterea traficului de cereale atat pentru traderii din Romania, cat si pentru operatorii portuari si Administratia Portului Constanta, toata lumea fiind pregatita pentru aceasta crestere”, a precizat Eugen Gheorghe, seful departamentului comercial din cadrul Chimpex. Oricum, exportul de cereale prin societatea noastra a crescut in 2009 fata de 2008 cu 128%, iar in primele sapte luni din 2010 s-a observat o crestere fata de 2008 cu 178%, dar si o scadere fata de 2009, cu 62%”, a mai spus acesta. Astfel, prin operatorul portuar Chimpex, dupa un 2008 in care importul a fost majoritar, in ultimii doi ani exportul a excedat.
Insa, din cauza crizei economice, atat tarifele de manipulare, cat si cele de depozitare au scazut. Cerealele pentru export vin in silozurile Chimpex pe mijloace auto sau pe barje din Romania si Bulgaria si merg catre Europa, Pakistan, Israel, pe nave maritime, depozitarea facandu-se doar temporar, pentru maximum 20 de zile, pana la constituirea stocului pentru o nava.

21 de vehicule pentru transport cereale confiscate intr-o luna
In vederea respectarii legislatiei ca reglementeaza piata pe filiera cerealelor la nivelul tuturor judetelor si municipiului Bucuresti, s-au constituit colective mixte de control, formate din inspectori ai MADR, ai Inspectoratului General de Politie, ai Garzii Financiare si ai CNADNR. In acest scop a fost adoptat planul de actiune „Silozul”, pentru perioada 15 iulie-15 octombrie, pentru prevenirea si combaterea ilegalitatilor ce se comit in domeniul producerii, depozitarii si comercializarii produselor cerealiere si a celor procesate din cereale.
In urma actiunilor desfasurate pana in prezent au fost realizate 5.623 de actiuni de control, care au vizat 584 de depozite de cereale, 148 de mori, 497 de unitati de comercializare a painii si 253 de producatori agricoli, iar in urma neregulilor constatate au fost confiscate 927,16 t de grau, 89,7 t de porumb, 264,68 t de orz, 17 t de orzoaica, 534,86 t de rapita, precum si alte produse (paine, faina, tarate de grau, malai etc.). In urma controlului efectuat asupra a 7.742 de mijloace de transport au fost confiscate 21 de mijloace auto conform OUG 93/2009. De asemenea, au fost aplicate 209 avertismente scrise si 3.984 de amenzi, in valoare de 3.264.850 lei, constatandu-se 55 de infractiuni in care au fost implicate 45 de persoane. Valoarea prejudiciului estimat in dosare penale este de 618.102.430 de lei, cu indisponibilizarea de bunuri in valoare de 1.250.625 lei, precum si a 96,54 t de cereale si a 24 t de rapita.

Comenzile de transport de cereale au crescut si cu 100%
Pe langa producatorii agricoli, si transportatorii din domeniu au resimtit un suflu de inviorare a pietei, mai ales dupa ce „solicitarile pentru activitatile de transport cereale in 2009 cunoscusera o scadere de 40-50%, desi productia fusese destul de buna, la un nivel mediu. Problema de anul trecut a fost aceea ca marii depozitari au carat cu cate 40 de masini odata, fara sa respecte legea, punand si 48 t pe o masina, ceea ce le-a permis preturi sub piata”, a declarat Valentin Dranga, director comercial Banrom.
Insa, in 2010, „atat productia cat si cererea au fost surprinzator de bune, chiar cu o crestere de 30% fata de 2009, si asta mai ales pentru ca n-au mai aparut masinile marilor depozitari”, a mai spus Dranga, in a carui companie transportul de cereale, pe care il realizeaza cu sase autotractoare cu remorci Schmitz, ocupa 35% din totalul activitatii. Marfa preluata de la producator este transportata si depozitata in silozurile marilor depozitari din Braila, Constanta sau Iasi.
La fel, managerul companiei 3M Group Stil, Marian Dragan, considera ca 2007 a fost un an extrem de bun, in vreme ce 2008 fusese doar acceptabil. Apoi, „dupa scaderea comenzilor de transport cereale din 2009, anul acesta am ajuns sa nu facem fata, cresterea fiind si de 100%, desi recolta a fost cam aceeasi. Am fost nevoit sa inchiriez, pe langa cele sapte camioane ale mele, inca patru de la alte companii. Insa, daca anul trecut plateam chiria 150-160 de euro+TVA, anul acesta a crescut la 200 de euro+TVA”, a precizat Dragan. 3M Group Stil face transport de cereale din Banat in toata tara, dar preponderent (60-70%) catre Portul Constanta, unde reprezentantul companiei a observat ca vin si multe masini de transport cereale din Bulgaria.

Transportul cerealelor catre portul Constanta implica taxe foarte mari
Si pentru Vlase Impex 2010 a fost net mai bun decat 2009, chiar intr-o portie de aproape 50%. Insa, „in comparatia lui 2009 cu 2008 nu putem face o evaluare exacta, pentru ca au fost contracte noi care necesita timp pana sa inceapa sa intre intr-o oarecare normalitate”, a declarat Gheorghe Vlase, managerul companiei, completand: „in 2009 lucram cu 50 de camioane, iar in 2010 cu 104. Chiar si 2008 putea sa fie bun, dar nu l-am accesat decat cu 40 de camioane. In plus, atunci traderii de cereale nu erau foarte bine organizati, iar capacitatea de preluare din port nu era pe masura ofertei. Anul acesta capacitatea de preluare din port s-a diversificat si s-a marit consistent”, a mai spus Vlase. Astfel, la Dana 0, unde isi are Cargill depozitul, s-au facut transformari esentiale, ca si la danele 32 si 45. In plus, Silotrans si-a intrat intr-un rol destul de major, iar capacitatea acestuia de preluare a contribuit decisiv la comertul cu cereale de anul acesta.
„In comparatie cu 2009, cand o masina statea, in campania de recoltat grau, cate 3-4 zile in port, acum daca ajungi dupa-amiaza pana a doua zi dimineata este descarcata”, a precizat Gheorghe Vlase. In prezent, 80% din cerealele transportate de Vlase Impex ajung in portul Constanta.
Alti operatori de transport au insa retineri in a merge in portul Constanta. „Cand aveam vehicule de transport cu prelate preferam sa merg oriunde, dar nu in judetul Constanta, unde fiecare primarie are o taxa de drum. Ca sa ajungi in port trebuie sa platesti taxa de pod la Harsova, de 47 de lei, apoi taxa pentru traversarea orasului, de 60 de lei pentru 24 h, si taxa de port, de 54 de lei (cu TVA), pentru 24 h. Apoi, pentru fiecare zi in plus in care stai la descarcare platesti iar „taxa Mazare” de 60 de lei si 54 de lei taxa de port. Si, daca adaug si diurna de 25 de lei pe zi pentru fiecare din cei sase soferi pe care ii am, cheltuielile sunt foarte mari”, a precizat Valentin Dranga.

Tarife la nivel de 2008 si termene de plata foarte bune
In opinia reprezentantului Banrom, tarifele de transport au scazut in 2009 cu 40-50%, iar in 2010 doar cu 10-15% fata de 2008, un an foarte bun. Un aspect pozitiv in domeniul transportului de cereale este acela ca termenele de plata sunt scurte, de maximum o saptamana jumatate. „Ei ei au nevoie de promptitudine, iar noi de bani. De fapt, pentru plata transportului de la recoltare la baze termenele sunt bune, iar de la baze la port sau la barje sunt mai lungi, de maximum 2-3 saptamani”, a precizat Dranga.
In zona Banatului, unde numarul operatorilor de transport cereale este mai redus, „tarifele s-au mentinut la nivelul lui 2008. Anul acesta, fata de 2009, cand se mai redusesera putin, au crescut cu 10%. Dar si cheltuielile au crescut din cauza TVA, cu 5-10%, desi unii au facut abuzuri si au crescut cu mai mult de atat.
Termenele de plata sunt foarte bune, respectiv a doua zi de la incarcare, iar in situatia unor contracte mari, de peste 500 t, cerem un avans de 30%”, a punctat si Marian Dragan.
La parerile exprimate mai sus subscrie si Gheorghe Vlase, care considera ca tarifele n-au fost rele anul acesta, desi „in Romania transportul a incaput mainile unor ageamii, mai ales in domeniul cerealelor, care nu stiu sa identifice costurile si automat nu stiu sa faca un pret real”. Insa termenele de plata sunt foarte bune la cereale, de maximum o saptamana.
„Ar trebui ca in toate domeniile sa fie o revolutie, pentru ca nu poti plati motorina cu banul jos si apoi sa incasezi la 60-70 de zile”, a mai spus Vlase.

Controale binevenite sau… abuzuri?
In opinia reprezentantului companiei Vlase Impex, controalele din trafic sunt „normale si firesti” mai ales ca s-au inregistrat multe accidente in ultima vreme din cauza soferilor obositi. „Consider ca 80% din soferii din Romania nu merg pe programe. Controalele sunt binevenite, numai ca trebuie judecati toti cu aceeasi unitate de masura si cu impartialitate. Vad insa in continuare oameni care circula incorect vis-á-vis de rovinieta, greutate sau de actele masinii”, a precizat Vlase.
In plus, „soferii sunt tentati sa fure marfa si motorina, pentru ca stiu ca nu sunt pedepsiti de organele abilitate ale statului. De aceea fac un apel ca sa se verifice valabilitatea actelor de angajare ale soferilor”, a mai spus Vlase.
Pe de alta parte, Marian Dragan considera ca se fac si abuzuri. „Autoritatile, cand vad masini de cereale, le opresc din mers, ceea ce nu se intampla cu prelatele.
In sezonul acesta am incasat 7-8 amenzi de 4.500 de lei, in medie, fie pentru tonaj, fie pentru diagrama sau rovinieta.”
La fel, Valentin Dranga este nemultumit de faptul ca exista o lege prin care, daca un operator primeste o comanda de transport catre o alta companie, inainte sa plece masina in cursa, are obligatia sa verifice firma la Registrul Comertului, altfel i se confisca si masina si marfa. Insa, „daca primesc comanda seara si nu mai gasesc pe nimeni la Registrul Comertului, iar datele de pe internet nu sunt tocmai actualizate, cu siguranta o sa am probleme”, a spus acesta. Intr-o alta situatie, controlorii ARR au vrut sa-l amendeze cu 5.000 de lei pentru depasirea cu 300 kg pe axa tractoare, fara insa sa se fi depasit greutatea totala de 40 t sau de 24 t de marfa. „Dar marfa fiind divizibila si greu de asezat intr-un loc, s-a dus pe fata. In loc sa platesc amenda, le-am zis ca basculez cerealele acolo, ca ma costa mai putin marfa decat amenda”, a spus Dranga, punctand: „daca exista o depasire de greutate pe axa amenda ii revine doar transportatorului, iar daca se depasesc cele 40 t totale raspunderea este solidara, a transportatorului, incarcatorului, dar si a soferului. Insa niciodata nu intra in ecuatie si beneficiarul.”

„Un an bun valoreaza cat cinci prosti”
In opinia lui Dranga, „agricultura este un fel de loterie. Insa un an bun valoreaza cat cinci ani prosti. Aici multi gresesc ca vand cerealele la recoltare, si asta din cauza creditelor agricole cu scadente in iulie. De exemplu, anul acesta graul se vindea la recoltare cu 107 euro/t, iar acum a ajuns la 139 de euro/t. Dar si aici exista un risc, pentru ca anul trecut am tinut floarea soarelui pana am pierdut circa 40 de euro/t. Mai aveam putin si o dadeam pe degeaba”, a precizat acesta. Masinile utilizate in sezonul agricol de Banrom pentru transportul cerealelor, in extrasezon sunt folosite la transport de zapada, pe baza contractelor cu primariile, sau pur si simplu stau, ceea ce se traduce in costuri cu intretinerea neacoperite.
La fel, 3M Group Stil, din cele 14 vehicule pe care le detine, specializatele le utilizeaza in extrasezon agricol pentru transport de furaje, iar semiremorcile cu prelata, pentru transport de cherestea. „Cu cele care nu se preteaza la transport cereale fac transport intern si international, respectiv duc mobila in Polonia si lemn paletizat pentru foc in Italia. Din fericire, toate vehiculele sunt achitate si, in plus, va urma si achizitionarea a inca 2-3 bene de cereale, cu banii jos, dar second-hand. Am insa si doua vehicule trase pe dreapta pentru ca nu am soferi potriviti. Acestia fie nu se incadreaza in consumul de motorina, fie fura”, a precizat Marian Dragan.
Vlase Impex detine un parc de 351 de camioane, din care 104 pentru transport cereale. In extrasezon agricol, specializatele trec pe prelate sau sunt utilizate pentru transport de piatra, datorita faptului ca autotractoarele sunt multifunctionale.