Înainte de lansarea eActros 600, care poate atinge o autonomie de 500 km fără a alimenta bateriile electrice, Mercedes-Benz arată că e pregătit pentru pasul următor: tehnologia pilelor de combustie pe bază de hidrogen, care poate oferi autonomie suficientă pentru un camion de cursă lungă, în condițiile menținerii unei sarcini utile fără prea multe compromisuri și a unui timp de realimentare foarte scurt. Un prototip omologat pentru drumuri publice al autocamionului Mercedes-Benz GenH2 a finalizat luna trecută o cursă record, acoperind o distanță de 1.047 km (Woerth-Hanovra-Hamburg-Berlin) cu un singur plin de hidrogen lichid. Acum Daimler Truck provoacă autoritățile europene să facă posibilă infrastructura de alimentare cu H2. Producția de serie rămâne incertă: în a doua jumătate a decadei, deci după 2026. Din păcate, prețul pentru un transport fără emisii este mare și, până una alta, va fi plătit doar de europeni, care se vor confrunta cu creșteri ale prețurilor la transporturi, odată cu scumpirea camioanelor diesel, suprataxarea acestora în ceea ce privește taxele de utilizare a infrastructurii de drumuri și prețurile la combustibili fosili.
Camionul Mercedes-Benz GenH2 se conduce la fel ca un camion electric, însă arată diferit, pe lângă pachetul de baterii dispus în interiorul cadrului șasiului, având două rezervoare de hidrogen cu diametrul de 700 mm fiecare. Acestea au o lungime de 2,4 m, fiecare dintre ele purtând 40 kg de hidrogen lichid.
Propulsat de un sistem de pile de combustie și echipat cu un sistem de rezervoare de hidrogen lichid, cursa record efectuată de prototipul MB GenH2 a început pe 25 septembrie, la Centrul pentru clienți Mercedes-Benz Truck din Woerth am Rhein, și s-a încheiat marți, 26 septembrie, în capitala Germaniei, Berlin. Autocamionul a parcurs cei 1.047 km cu încărcătură, având o greutate totală combinată a vehiculului de 40 t, în condiții reale, fără a emite CO2 pe parcursul întregii curse. Drumul record cu rezervoare sigilate și kilometraj controlat a fost confirmat de TÜV Rheinland.
După parcurgerea cu succes a distanței record, Andreas Gorbach, membru al Consiliului de Administrație al Daimler Truck AG, șef al departamentului de tehnologie pentru camioane, a condus camionul peste linia de sosire în Ministergarten din Berlin, unde s-a ținut o conferință de presă la care au participat și politicieni din Parlamentul European, producători și distribuitori de hidrogen.
„Pentru a decarboniza transportul, avem nevoie atât de tehnologii de propulsie cu baterii electrice, cât și de tehnologii de propulsie cu hidrogen. Punctul forte al camioanelor cu pile de combustie este reprezentat de sarcinile flexibile și solicitante de transport pe distanțe lungi. Prin depășirea pragului de 1.000 km cu un singur plin, am reușit să demonstrăm că autocamioanele pe hidrogen reprezintă o soluție inovatoare, iar noi facem progrese semnificative pe drumul către producția de serie. În același timp, cursa noastră record ne reamintește că decarbonizarea transporturilor necesită alți doi factori, pe lângă tehnologiile de propulsie potrivite: o infrastructură energetică ecologică și costuri competitive în comparație cu vehiculele convenționale.”
Înaintea cursei, camionul Mercedes-Benz GenH2 a fost alimentat cu hidrogen lichid la stația Daimler Truck de la centrul de dezvoltare și testare al companiei din Woerth. Hidrogenul furnizat de Air Liquide este de origine regenerabilă, deoarece a fost produs din biometan cu garanții de origine. În timpul procesului de realimentare, hidrogenul lichid criogenic la -253 OC a fost alimentat în două rezervoare de 40 kg montate de o parte și de alta a șasiului autocamionului. Datorită izolației deosebit de bune a rezervoarelor vehiculului, hidrogenul poate fi menținut la temperatură un timp suficient de îndelungat fără răcire activă. Ambele rezervoare au fost sigilate înainte de începerea cursei #HydrogenRecordRun de către TÜV Rheinland.
Daimler Truck preferă hidrogenul lichid în dezvoltarea sistemelor de propulsie pe bază de hidrogen. În această stare agregată, purtătorul de energie are o densitate energetică semnificativ mai mare în raport cu volumul, în comparație cu hidrogenul gazos. Prin urmare, poate fi transportat mai mult hidrogen, ceea ce mărește semnificativ autonomia și permite o performanță comparabilă a vehiculului cu cea a unui camion diesel convențional.
Daimler Truck a ținut ca recordul să fie consemnat la Berlin, acolo unde producătorul a anunțat, în urmă cu trei ani, angajamentul de a investi la scară largă în tehnologia hidrogenului. A urmat înființarea cellcentric, o societate mixtă cu Volvo Group, care va pune în funcțiune una dintre cele mai mari facilități de producție de pile de combustie din Europa. Din 2021, primele prototipuri ale Mercedes-Benz GenH2 Truck sunt supuse unor teste riguroase și și-au demonstrat cel mai recent capacitățile în Pasul Brenner, una dintre cele mai aglomerate și mai dificile rute de tranzit din Europa.
Primele camioane cu pile de combustie sunt așteptate să fie testate în flotele clienților în anii următori, în timp ce producția de serie a camionului Mercedes-Benz GenH2 va începe în a doua jumătate a deceniului.
Planuri ambițioase și foarte costisitoare pentru infrastructura de alimentare
Mercedes-Benz Trucks este cel mai avansat producător european în tehnologia pilelor de combustie pe hidrogen, fiind pe punctul de a porni testele de teren la clienți. Cu toate acestea, drumul până la producția de serie a unor astfel de camioane este încă lung, deoarece atât costul de achiziție a camionului, cât și prețurile la hidrogen, rezervoarele de hidrogen, pila de combustie și bateriile electrice sunt încă foarte ridicate. În același timp, infrastructura de alimentare cu H2 este aproape inexistentă, costul producerii de hidrogen fiind, de asemenea, ridicat, ceea ce arată clar necesitatea elaborării unor reglementări europene care să favorizeze investițiile în infrastructură și achizițiile de tehnologie care asigură un transport fără emisii de carbon.
Din păcate, deși unul dintre motivele secundare pentru care s-a declanșat acțiunea decarbonizării europene a fost reducerea dependenței de câțiva furnizori globali de combustibili fosili, iată că Europa face planuri de electrificare a industriei și transporturilor bazându-se pe aceiași furnizori de combustibili fosili. Una dintre țările partenere, atât pentru UE, cât și pentru SUA, pentru electricitate, este Arabia Saudită, unde deja s-au făcut investiții masive în parcuri fotovoltaice și centrale de electroliză uriașe, capabile să producă 900 de tone de hidrogen pe zi. Producția poate crește în viitor la 3.000 de tone de hidrogen pe zi, însă Europa trebuie să investească în porturile principale de intrare a navelor încărcate cu H2 (în Germania, Olanda și Marea Britanie) și rețelele de conducte necesare transportului terestru mai departe către toate țările din UE. Cel mai bun mod de a transporta combustibilul este sub formă de amoniac, care este transformat în hidrogen în porturile de intrare – Hamburg, Rotterdam, Nordul Angliei – fiind lichefiat tot aici pentru a obține o puritate ridicată a hidrogenului, pentru a putea fi folosit inclusiv pentru industria electronică.
Practic, pentru a alimenta 50 de camioane pe zi cu hidrogen este nevoie ca stația respectivă să aibă o rezervă de 3 tone de H2. Tocmai de aceea este important ca H2 să fie lichefiat pentru că în formă gazoasă este dificil de asigurat stocul necesar.
Se estimează că până în 2030 în Europa vor exista 40.000 de camioane pe hidrogen în circulație. La un consum de circa 8 kg H2/100 km, un camion pe H2 ar avea nevoie de aproape 10 t H2/an, deci în 2030 ar exista o nevoie de minimum 400.000 t H2/an numai pentru camioanele pe H2, fără a pune la socoteală și autoturismele, vanurile, autobuzele care vor folosi H2 pentru a obține o autonomie ridicată. În plus, H2 ar putea constitui o sursă de energie importantă și pentru industrie.
Practic, se estimează că 60 de milioane de tone de diesel consumate în prezent în transporturi vor fi înlocuite cu 400.000 de tone de hidrogen. Furnizorul va fi, însă, același, iar prețul pentru moment este incert, ținându-se cont de cât de multe investiții sunt de făcut pentru pornirea pătrunderii H2 până la clienții finali.
Chiar dacă țările din sudul Europei, inclusiv România, ar putea avea un rol important în producția de energie fotovoltaică, specialiștii estimează că mai mult de jumătate din hidrogenul necesar consumului european trebuie să vină din import. Germania, care are condiții limitate de producție de energie electrică, pregătește deja un plan de import de H2 din țări care au condiții de climă care le permit să producă H2 verde. De altfel, multe țări au început să semneze acorduri pentru producția și comercializarea de H2, cele mai importante surse de energie urmând să fie Africa, Australia și Emiratele Arabe Unite.
