Martin Gren, cofondatorul Axis, compania care a inventat prima camera IP din lume, s-a întâlnit cu autoritățile române responsabile de digitalizare și cu parteneri de afaceri din România la finalul lui aprilie, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada Suediei din București. Cu această ocazie a răspuns și jurnaliștilor la întrebări legate de securitatea cibernetică, avantajele digitalizării și trendurile pieței de securitate.
Axis Communications este compania care a inventat prima cameră IP din lume, AXIS Neteye 200, în 1996, și de atunci a reușit să reinventeze industria de securitate și nu numai. Compania folosește doar standarde deschise, evitând protocoalele proprietare pentru o creștere semnificativă a scalabilității.
„Lansarea primei camere IP a permis tuturor oamenilor care dispuneau de o conexiune la internet să urmărească imagini live. Din acel moment am dezvoltat cel mai mare portofoliu de produse hardware dedicat industriei de securitate și am inițiat un program dedicat dezvoltatorilor de software, oferindu-le partenerilor tot suportul necesar integrării. România este una dintre țările cheie pentru Axis Communications la nivel european, atât din punct de vedere al business-ului propriu-zis, cât și prin prisma companiilor partenere, care dezvoltă soluții personalizate atât pentru piața locală, cât și internațională”, a declarat Martin Gren, cofondatorul Axis Communications. Compania a ajuns în prezent să aibă 4.600 de angajați, în 50 de țări, printre care și România. În 2022 cifra sa de afaceri a atins 1,6 miliarde de dolari.
Martin Gren a precizat că provocările globale contemporane, cum ar fi pandemia sau războiul din Ucraina, au avut un impact pozitiv asupra vânzărilor de camere video. „Deși s-a crezut că pandemia de Covid-19 va determina scăderea vânzărilor de camere video, în realitate nu s-au înregistrat pierderi și foarte multe companii au profitat de această oportunitate pentru a face upgrade. Obstacolul a apărut în logistică, din cauza lipsei de componente, ceea ce a afectat cel mai mult compania, însă Covid nu a schimbat industria camerelor video atât de mult pe cât s-ar putea crede.”
O provocare în adevăratul sens al cuvântului este, potrivit fondatorului Axis, implementarea legislației privind GDPR. Gren consideră că modul în care GDPR este implementat atunci când vine vorba de supraveghere nu este pe deplin definit și că fiecare țară are legi specifice care reglementează utilizarea camerelor de luat vederi. El a oferit exemplul Suediei, unde au existat la un moment dat legi foarte stricte, care au fost semnificativ relaxate în ultimii cinci ani, în timp ce alte țări chiar nu au nicio lege. Vorbind despre situația din SUA, legislația privind camerele de supraveghere este foarte limitată, aici funcționând autoreglementarea, astfel că oamenii își dau seama că trebuie să utilizeze responsabil camerele de luat vederi. „Nu știu ce este corect sau greșit, dar o anumită reglementare este cu siguranță necesară. Știu că și SUA a ajuns să reglementeze utilizarea recunoașterii faciale.”
Un alt subiect de interes la întâlnirea cu presa de la București a fost cel legat de competiția cu furnizorii chinezi în contextul violențelor la nivel global. Accentul s-a axat pe controversele legate de posibilitățile tehnice actuale de modificare facială prin intermediul sistemelor video. Martin Gren a semnalat că există un mit conform căruia China folosește recunoașterea facială peste tot. „Este o informație pe care ei au răspândit-o pentru că doresc ca noi să știm asta, dar în realitate nu este așa. Dacă mergeți la controlul automat al pașapoartelor, veți vedea că adesea nici măcar acestea nu sunt foarte fiabile. Controlul automat al pașapoartelor ar trebui să aibă o acuratețe de 1 din aproximativ 10.000, pentru că detectează fața și camera în condiții ideale. Dar recunoașterea în afară a feței este foarte dificilă. Dacă vorbim doar de potrivirea unei fețe cu un set limitat, acest lucru este destul de ușor, dar pentru acuratețe maximă, camerele exterioare nu sunt foarte eficace”, a precizat Martin Gren.
Acesta a mai spus că Axis Communications este, într-adevăr, foarte preocupată de pericolul video-urilor falsificate și că a fost implicată într-o inițiativă care presupunea furnizarea unei înregistrări video cu o cheie secretă sub forma unor date criptate prin care a fost testată posibilitatea de a verifica daca o înregistrare video a fost sau nu manipulată. „Acesta este un domeniu pe care îl analizăm. Dacă ați implementat un sistem de securitate cibernetică foarte bun, șansele ca acest lucru să se întâmple sunt mici. Am văzut cu toții filmele cu James Bond sau Misiune Imposibilă, în care supravegherea este extrem de bine procesată.”
Amenințarea la adresa securității cibernetice o constituie în prezent accesul hackerilor care, prin intermediul internetului, pot exploata în orice moment sistemele video IP. În acest sens, Gren a arătat cât de importantă este o parolă puternică față de o parolă slabă care poate fi exploatată.
Întrebat dacă Axis lucrează în parteneriat cu guvernele pentru garantarea securității cibernetice, Gren a explicat că guvernele, în general, folosesc camerele produse de Axis, „dar atunci când am realizat primele noastre camere nu am avut prea multe colaborări cu guvernul suedez, de pildă. Făcuserăm acest lucru cu aproximativ cinci ani înainte de a realiza prima cameră, deoarece în anii ’80 guvernul din Suedia taxa antreprenorii extrem de mult și Suedia nu era o țară în care să înființezi o companie. Din fericire, acest lucru s-a schimbat în 1991 și după aceea au fost create și instituții care puteau investi în companii mai mici. Astăzi avem un mediu fantastic de business pentru întreprinderile nou-înființate. Acesta este motivul pentru care în Suedia s-au născut atât de multe companii de tehnologie bune, precum Axis, Spotify, care nu mai este suedeză, dar care provine din Suedia, Miconic și altele.”
Recunoscând atractivitatea legislației suedeze, dar mai ales educația și creativitatea tehnicienilor suedezi, o mulțime de companii mari chinezești și-au stabilit centre de cercetare-dezvoltare în Suedia. Gren a arătat că nu a luat în considerare în trecut competiția agresivă a companiilor chineze, dar că aceasta este cât se poate de concretă astăzi. „De exemplu, Huawei și-a deschis un birou la doar 50 m distanță de birourile Axis, ce coincidență! Partenerul nostru din Canada avea, de asemenea, un birou Huawei situat chiar lângă biroul lor. Nu cred că este corect. Este oare ilegal? Categoric nu. Iar în China avem legi privind securitatea cibernetică. Ele nu se numesc legi, ci standarde, și pentru a putea vinde către guvern trebuie, bineînțeles, să le îndeplinești. Noi nu avem astfel de legi. În SUA există Legea privind securitatea în cloud. Dar toate acestea sunt decizii politice dificile.”
În opinia lui Martin Gren, cel mai relevant aspect într-un act normativ privind securitatea cibernetică este să stipuleze importanța parolelor puternice. „Cred că trebuie să vă asigurați că aveți parole bune, altfel este riscant. Bineînțeles că există și alte aspecte, dar cred că parolele reprezintă punctul principal al unei astfel de legi.”
Un punct de interes l-a reprezentat impactul inteligenței artificiale (AI) asupra tehnologiei și în ce măsură aceasta va îmbunătăți sau va distruge securitatea informatică, în special prin noi programe informatice, cum ar fi ChatGBT. Martin Gren a explicat că, deși arată bine și a durat ceva timp pentru a fi dezvoltat, ChatGBT conține o mulțime de erori și că în realitate vorbim cu niște roboți. În legătură cu utilizarea AI în sistemele video, scopul principal este, potrivit reprezentanților Axis, acela de a crește acuratețea, astfel încât operatorii să nu mai fie responsabili să urmărească monitoarele tot timpul, ci să primească alerte care sunt deja validate de anumiți algoritmi din spate, iar prin îmbunătățirea lor și prin dezvoltarea algoritmului precizia datelor poate sprijini luarea de măsuri imediate pentru salvarea de vieți, fără a interfera cu sistemul, deoarece AI nu se referă doar la perimetrul de securitate. Reprezentantii Axis au adus exemplul unui sistem de detectare a incendiilor care prin intermediul unei înregistrări video poate identifica ceva care arde, astfel încât să se poată interveni imediat înainte ca locul să fie complet ars. „Așadar, există atât de multe direcții în care poate fi folosită inteligența artificială, iar imaginația noastră este cea care ne face să ne gândim cum putem folosi tehnologia pentru a ne ajuta să avem o viață mai bună.”
Suedia poate sprijini România în ceea ce privește transformarea digitală și securitatea cibernetică
Martin Gren s-a întâlnit și cu Sebastian Burduja, ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării din România, cu care a discutat despre transformarea digitală, securitatea cibernetică și know-how-ul pe care Suedia îl poate oferi României în această privință, precum și resursele și platformele pe care compania Axis le poate pune la dispoziție prin parteneriat public-privat. Conceptul de Zero Trust, alături de aplicarea directivei NIS2 sunt din ce în ce mai importante într-o lume în care amenințările digitale devin tot mai sofisticate și în care protecția datelor personale și securitatea cibernetică reprezintă o prioritate.
Educația în domeniul securității cibernetice, sustenabilității, dar și eticii în afaceri au fost alte subiecte importante abordate în timpul întâlnirii, Martin Gren aducând în discuție exemple de bune practici aplicate în țările nordice. Împreună cu ministrul, reprezentantul Axis s-a alăturat propunerii de colaborare pentru asigurarea de traininguri inginerilor români și pentru a le oferi acestora acces la platforma open source Axis, cu ajutorul căreia pot fi realizate module software de către orice specialist care caută să răspundă unei nevoie actuale a pieței. Acestea pot fi apoi implementate atât pe plan local, cât și internațional, rețeaua de ingineri și parteneri Axis globală putând fi folosită ca resursă pentru promovarea noilor dezvoltări.
„Evoluția tehnologică și procesul de digitalizare implică o serie de responsabilități comune. România înregistrează progrese vizibile, dar încă avem nevoie să parcurgem o serie de pași importanți pentru a îndeplini obiectivele programului Decada Digitală 2030. Un ingredient cheie spre atingerea unui nivel ridicat de performanță este cel al colaborării, de realizare a diferitelor parteneriate strategice care pot conduce la acțiuni concrete de dezvoltare”, a declarat Sebastian Burduja.
