În acest moment, pe agenda guvernului României se află un set de măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, care a crescut în mod excesiv în prima jumătate a anului. Expansiunea deficitului bugetar a devenit o problemă acută ce ar putea afecta șansele accesului la fondurile europene, chiar și stabilitatea financiară a țării.

Cu toate acestea, cu șase luni înainte de începerea anului fiscal 2024, guvernul ar fi trebuit să lucreze intens la bugetul pentru anul viitor, inclusiv la calibrarea aritmeticii fiscale cu cifrele cheie ale taxelor și impozitelor. Indiferent de argumente, necesitatea unor modificări mai ample care ar susține economia în timpul anului fiscal ar trebui să fie esențială, guvernul trebuie să respecte principiul predictibilității pentru a asigura evoluția economică. 

Așa cum avertiza și Consiliul Fiscal, dacă prognoza inițială pe care s-a construit bugetul anului în curs s-a dovedit a fi greșită, atunci guvernul trebuie să-și recalibreze cheltuielile dacă dorește să-și reducă deficitul.

„Nu ar trebui să ne îngrijoreze prea mult deficitul bugetar, ci natura deficitului. Orice cheltuială care promovează creșterea economică este binevenită. Accidentala amplificare a deficitului trebuie discutată cu Comisia Europeană și trebuie acceptată în acest moment, fără penalizări, în condițiile articulării unui buget solid pentru anul viitor. În definitiv marea provocare în fața economiei este inflația globală, consecințele pandemiei, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și încetinirea economiilor europene. Un deficit bugetar mai mare este tolerabil în contextul în care cheltuielile promovează creșterea economică.”,

a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF.

Potrivit Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), majorările salariului minim impuse mediului privat, fără a ține cont de productivitatea sectorială, sunt considerate măsuri populiste și ar trebui evitate. Majorarea salariului minim ar trebui să fie calibrat în funcție de evoluția inflației.

Soluția creșterii poverii fiscale considerată a avea un dublu efect negativ, amplifică inflația și încetinește creșterea economică. Aceasta poate duce la scăderea consumului și implicit a veniturilor bugetare, chiar și dacă s-ar majora taxele pe consum, având un efect nedorit asupra deficitului bugetar și asupra creșterii economiei.

Exercițiul de majorare intempestivă a poverii fiscale realizat anul trecut s-a dovedit a fi ineficient pentru buget și dăunător afacerilor mici și mijlocii. Prin urmare, recomandarea este să se renunțe la modificările de filosofie fiscală în timpul anului fiscal și să se pregătească bugetul pentru anul viitor, în cadrul unor negocieri cu toți partenerii sociali, luând în considerare argumentele tuturor actorilor implicați și afectați de matematica bugetară.

Majorarea cotelor de TVA ar putea fi o soluție pentru rezolvarea crizei deficitului bugetar. Se propune alinierea cotelor de TVA reduse către nivelul superior pentru a obține venituri bugetare suplimentare.

„Avertizăm însă că cea mai mare taxă pe consum, în acest moment este inflația. Impactul acesteia asupra venitului real a fost substanțial. Inflamarea inflației a avut și un efect indirect asupra gospodăriilor și afacerilor deoarece a dus înăsprirea politicii monetare. Ratele mai mari ale dobânzilor au afectat consumul și-au redus accesul afacerilor mici și mijlocii la creditare bancară.”,

a adăugat Cristina Chiriac.

• Foto: CONAF

Majorarea cotelor de TVA ar avea consecințe negative pentru economia României, deoarece ar duce la scumpirea mărfurilor și serviciilor, reducând consumul populației și impulsionarea inflației. Acest lucru ar afecta creșterea economică și veniturile bugetare. În plus, creșterea cotelor de TVA ar da peste cap estimările de reducere la 7-8% a ratei inflației până la finalul anului, influențând negativ politica monetară. Românii cu venituri limitate ar fi afectați în mod deosebit, deoarece aceștia sunt principalii beneficiari ai cotelor reduse de TVA pentru produsele și serviciile esențiale. Guvernul ar trebui să utilizeze aceste venituri suplimentare generate de eventualitatea unei majorări a TVA-ului pentru a compensa limitarea accesului persoanelor cu venituri modeste la aceste servicii, prin menținerea voucherelor de vacanță și chiar majorarea lor.

În ceea ce privește facilitățile fiscale pentru tichetele de masă, tăierea acestora ar avea un impact negativ asupra angajaților și a economiei în ansamblu. În prezent, aproximativ patru milioane de angajați sunt beneficiari de tichete, iar șapte din zece angajați consideră că tichetele de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului salarial. În România există peste un milion de angajați care câștigă salariul minim, iar orice sumă în plus reținută din salariu ar avea un impact considerabil. În plus, eliminarea tichetelor de masă și al voucherelor de vacanță, respectiv aplicarea CASS – 10% ar afecta puterea de cumpărare a angajaților care scade de la o lună la alta și a venitului net total în contextul inflației persistente.

Deja România este țara cu cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană, iar creșterea acestora nu va face decât să conducă la scăderea puterii de cumpărare a angajaților români.

În contextul creșterii taxelor, mediul privat fie va diminua valoarea tichetelor de masă acordate angajaților, fie va elimina acordarea de tichete, sau nu va mai crește valoarea nominală a acestora, chiar dacă legislația va permite acest lucru. Aceste măsuri ar conduce la scăderea venitului net total al angajaților și ar putea afecta capacitatea acestora de a-și plăti ratele bancare și de a asigura un trai decent.

Soluții de recalibrare a bugetului: listări la Bursă, reforme

                Pentru a stopa amplificarea deficitului bugetar guvernul poate revizui lista de cheltuieli a statului și poate lua măsuri ferme pentru a reduce evaziunea fiscală, în special în colectarea TVA. Cifrele arată că statul pierde zeci de miliarde din necolectarea TVA la actualele cote.

                Pentru bugetul anului viitor însă recomandăm guvernului să ia în calcul listarea la Bursa de Valori a unor pachete de acțiuni la companiile unde este acționar majoritar. Exercițiul din această vară în care Hidroelectica s-a listat la Bursă a demonstrat că există o piață internă interesată și că, dacă statul și-ar fi lansat oferta sa amânată de mulți ani, de a vinde un pachet din acțiunile gigantului energetic, ar fi colectat suficienți bani pentru a-și menține deficitul în echilibru și a-și susține cheltuielile de investiții.

                Guvernul trebuie să analizeze care sunt companiile pe care le-ar putea lista la Bursă anul viitor. Efectul ar fi benefic nu doar pentru bugetul de stat, ci și pentru faptul că o listare la Bursă asigură profitabilitate mai mare la întreprinderile de stat, care s-ar putea traduce prin dividende suplimentare și venituri fiscale de la acele companii. Încasările din vânzarea acțiunilor deținute de stat ar contribui direct și la veniturile bugetului de stat. 

                Altă idee asupra căreia guvernanții trebuie să mediteze pentru calibrarea politicii fiscale este construirea unei opinii publice favorabilă reformelor. România a eșuat în tentativa de a implementa reformele sugerate de partenerii europeni, esențiale de altfel nu doar pentru atragerea fondurilor europene, ci și pentru evoluția viitoare a economiei românești, deci pentru bunăstarea populației.

                Creșterea nivelului de trai nu se poate realiza prin majorări de salarii și pensii în condițiile unei economii fragile, acompaniată de o monedă slăbită.

                Bunăstarea nu se poate impune fără creștere economică, iar pentru asta sunt necesare reforme ample. Guvernul trebuie să discute cu națiunea aceste reforme, necesitatea lor, efectul lor și costurile asociate. Nu putem opta pentru reforme doar într-o criză precum cea din 2009-2010. Nici atunci nu am făcut schimbările amânate, ci am corectat, prin austeritate, erorile anterioare. Avem nevoie de consens în rândul oamenilor asupra necesității reformelor și de o flexibilitate și luciditate a guvernului cu privire la cerințe.

A treia condiție obligatorie a obținerii bunăstării, implicit a reducerii deficitului bugetar, este investiția în economie. În esență, a conchis Cristina Chiriac „un climat investițional bun, sănătos necesită însă reforme și predictibilitate. Exact ce ne pregătim acum să amânăm și să ignorăm”.