Companiile de transport public urban au înregistrat în 2022 o cifră de afaceri cumulată de 667,8 milioane de euro, cu 20% mai mult față de anul anterior. Se păstrează așadar linia ascendentă a volumelor de activitate din ultimii doi ani, după păbușirea generată de pandemie, în contextul în care transportul în comun s-a dezvoltat atât în interiorul orașelor, cât și la nivelul zonelor metropolitane. Desigur, contează și înnoirea continuă a parcului auto național de autobuze, troleibuze și tramvaie, realizată grație infuziei de fonduri europene, ceea ce atrage tot mai mulți pasageri. Mașini noi înseamnă și costuri de operare scăzute, acestea din urmă echilibrând într-o oarecare măsură creșterea exponențială a tarifelor la utilități. Și, după ce în 2021 profitul net cumulat al operatorilor publici a fost în scădere, anul trecut a adus o revenire importantă, depășindu-se inclusiv nivelul pre-pandemic. 2022 s-a închis așadar cu 7,71 de milioane de euro, față de 6,81 de milioane de euro în 2021 (+13,2%). Activele totale cumulate ale operatorilor publici s-au majorat cu 12,5%, ajungând la 648,69 de milioane de euro, dar a crescut și gradul de îndatorare, balanța dintre creanțe și datorii indicând pentru 2022 un raport negativ, de -79 de milioane de euro, față de -72 de milioane de euro în anul precedent.
Companiile de transport urban din România au încheiat anul trecut cu rezultate financiare foarte bune: o creștere importantă a cifrei de afaceri, dar și a profitului, ceea ce confirmă faptul că deciziile strategice luate la nivel de management au determinat o eficientizare a activității, iar costurile operaționale s-au stabilizat. Amintim că în a doua jumătate a lui 2021 piața a fost dezechilibrată de scumpirile la energie și carburant, însă subvențiile acordate de autorități și creșterea încasărilor au liniștit lucrurile, plus că înlocuirea unui număr mare de autobuze vechi cu altele noi, mult mai economice, a adus o reducere semnificativă a cheltuielilor.
Cifra de afaceri totală realizată și raportată de cei 45 de operatori urbani din România (cod CAEN 4939) s-a ridicat în 2022 la 667,8 milioane de euro, cu 20% mai mult decât în anul anterior. De precizat însă că în analiză au intrat acum cu șapte companii mai mult decât în 2021 (însă de dimensiuni relativ mici). Totuși, un plus de 115 milioane de euro nu este de neglijat. Aproape 42% din total (279,38 de milioane de euro) reprezintă aportul Societății de Transport București SA (STB), care și-a crescut încasările cu un consistent 9,6%. Pe poziția a doua în topul cifrelor de afaceri realizate în 2022 se situează CTP Cluj Napoca, cu 38,97 de milioane de euro (+21,17%). Vin apoi CTP Iași, cu 35,95 de milioane de euro (+15%), RATBV, cu 34,36 de milioane de euro (+24,5%) și STP Timișoara, cu 28,85 de milioane de euro (+8,2%).
Cele mai mari creșteri procentuale ale cifrelor de afaceri au fost înregistrate de către SDN Rental Solutions, din Neamț, nou intrat în topul operatorilor urbani (+206%), Transurbana, din Tulcea (+68%) și Troleibuzul SA, tot din Neamț (+39%). Din total, doar doi operatori urbani au încheiat 2022 cu o scădere a cifrei de afaceri: Pristyl, din Neamț (-38%), și Transbus, din Brașov (-3%).
În topul profitabilității, primul loc a fost ocupat – ca și în 2021 – de RATBV, cu 1,11 milioane de euro (similar nivelului anterior), cu o marjă de profit de 4%. Locul al doilea a revenit CTP Cluj Napoca, care a înregistrat aproape 610.000 de euro, în creștere cu 22% comparativ cu anul anterior și o marjă de profit de 2%. Operatorul clujean este urmat de SDN Rental Solutions, care a încheiat 2022 cu peste 554.000 de euro (creștere de 21% și o marjă uriașă de profit, de 35%).
Poziția a patra a revenit Transurbana, din Tulcea, cu 465.800 de euro (marjă de profit de 13%), iar pe locul 5 s-a clasat Urbis Baia Mare, cu 379.000 de euro și o marjă de 5%.
Nu mai puțin de 38 de companii au obținut profit în 2022, în timp ce 7 au ieșit pe pierdere. Cea mai mare marjă de profit o are SDN Rental Solutions, urmată de Microbuzul SA (28%), Unistil Vaslui (15%) și Transurbana Tulcea.
Cresc activele, dar și datoriile
Valoarea activelor totale deținute de operatorii de transport urban a crescut în 2022 cu 61,76 de milioane de euro, până la 648,68 de milioane de euro.
Și aici ponderea cea mai mare o are STB, cu active de 325,17 milioane de euro, adică 50% din total. Compania bucureșteană și-a crescut portofoliul cu 10% față de 2021. Top cinci operatori în funcție de valoarea activelor deținute este completat în ordine de CTP Cluj, cu 53,91 de milioane de euro (-7%), Tursib, cu 30,62 de milioane de euro (+54%), STP Timișoara, cu 22,69 de milioane de euro (+5%), și RATBV, cu 22,09 milioane de euro (-7%).
După ce 2020 și 2021 au reprezentat doi ani consecutivi de optimizare a balanței agregate dintre creanțe și datorii, 2022 a adus o creștere a gradului de îndatorare al companiilor de transport urban cu 7,5 milioane de euro, până la -79,5 milioane de euro.
13 operatori au avut o balanță pozitivă între creanțe și datorii anul trecut. Este vorba despre STB, ETA Râmnicu-Vâlcea, Urbis Baia Mare, Braicar, Ali Trans Com Călărași, Meditur, Microbuzul SRL Botoșani, Transloc Târgu Jiu, Transport Public Urban Drobeta, CTP Arad, Trans Bus Buzău, Multi Trans Covasna și Servicii Săcelene.
Companiile de transport public și-au redus personalul în 2022, numărul mediu de angajați fiind de doar 22.529 de oameni, față de 24.627 în 2021. Este vorba în special de personal neproductiv, nu de șoferi. Așa cum este de așteptat, cel mai mare angajator din transportul urban este STB, cu 10.179 de oameni (-748).
Volume mai mari de activitate, încasări și profit pe plus
Compania de Transport Public (CTP) Iași a încheiat 2022 cu creșteri atât la cifra de afaceri, cât și la profit comparativ cu anul anterior, grație faptului că transportul urban s-a desfășurat în condiții normale, iar școlile și universitățile au avut programul de funcționare obișnuit (în prima jumătate a lui 2021 era încă stare de alertă din cauza pandemiei și o parte din cursuri s-au ținut online). Compania a înregistrat o scădere a activelor, din cauza volumului mai mic de investiții, resursele proprii fiind dirijate în mod special spre achitarea datoriilor, în vederea obținerii unui raport mai echilibrat între creanțe și datorii.
Numărul total de călători în 2022 a fost de 82,5 milioane de pasageri, cu 12,5 milioane mai mult decât în anul anterior. De altfel, procentul de creștere, de 16,43%, este foarte apropiat de cel al majorării veniturilor, de 16,41%. Desigur, înnoirea parcului auto a reprezentat un factor suplimentar pentru creșterea volumelor de transport.
Din 2023, CTP Iași a intrat și pe liniile metropolitane, astfel că cifrele agregate pe întreg anul vor arăta noi creșteri. Până acum, conform datelor preliminare pentru primul semestru al lui 2023, ponderea veniturilor realizate pe liniile metropolitane din total încasări este de 7,27%, iar profitul obținut reprezintă nu mai puțin de 30% din profitul total al primelor șase luni.
Ca urmare a creșterii veniturilor, subvenția acordată de municipalitate în 2022 a acoperit costurile operatorului urban în proporție de 38,15%, față de 46,8% în 2021. Evoluția este pozitivă, astfel că din subvenția bugetată inițial pentru prima jumătate a acestui an, doar 74,63% a fost, în fapt, utilizată – încasările au depășit estimatul, plus că au fost făcute economii suplimentare. Anul trecut a fost majorat și tariful de călătorie, de la 2,5 la 3 lei, iar conform planului tarifar aprobat, biletul este valabil 120 de minute de la validare. Pentru zona metropolitană, tariful este de 5 lei per călătorie (la fel, cu valabilitate de două ore), iar combinat (urban-metropolitan), biletul costă 7 lei și se poate folosi într-un interval de 3 ore de la validare.
În prezent, CTP Iași deține un parc auto compus din 125 de tramvaie, 144 de autobuze și 3 microbuze. Pe măsură ce au fost introduse în circulație mijloace de transport noi, au fost retrase din cele vechi. În medie, pe zi, în perioada școlară se operează cu 89 de autobuze și 76 de tramvaie.
Focus pe tramvaie și autobuze electrice
Municipalitatea din Iași a finalizat în 2022 mai multe proiecte de reînnoire a parcului auto, ce au inclus achiziționarea (în două loturi) a 32 de tramvaie noi, de 30 m, Bozankaya și Pesa, și 20 de autobuze electrice Solaris, de 12 m, fiecare cu stație de încărcare aferentă. Separat, au mai fost cumpărate alte 44 de stații de încărcare lentă și 13 de încărcare rapidă, livrate integral până în decembrie 2022, fiind inițiate lucrările de montare și racordare.
În vederea eficientizării transportului public din oraș, după succesul înregistrat cu banda dedicată circulației autobuzelor, care a ridicat viteza comercială medie pe tronsoanele respective de la 9 la 26 km/oră, proiectul a fost extins și în alte zone, mai ales că s-a constatat și o creștere a numărului de călători. A fost continuat proiectul de montare de panouri informative în stații cu privire la succesiunea vehiculelor, timpul estimat de sosire, informații privind accesibilitatea persoanelor cu dizabilități. Cele 51 de bucăți au crescut numărul total de panouri la 140.
Proiectele de investiții continuă, astfel că în octombrie 2022 au fost depuse proiecte pentru accesarea de finanțări prin PNRR, fiind aprobate și semnate contracte pentru alte 18 tramvaie cu podea joasă de maximum 22 m (procedura este în faza de evaluare a ofertelor, iar valoarea estimată a contractului este de 36 de milioane de euro), plus 25 de autobuze electrice de 10 m lungime și 8 stații de încărcare rapidă, valoarea estimată aici fiind de 12,15 milioane de euro.
Tot prin PNRR s-a obținut finanțare și pentru dotarea a 140 de autobuze și respectiv a 150 de tramvaie din flotă cu sisteme de avertizare și asistență anti-coliziune, cu o valoare totală estimată de 13,6 milioane de euro. Procedurile sunt în derulare. Va fi modernizat și digitalizat depoul Dacia, iar în decursul acestui an se implementează în oraș sistemul de eTicketing, cu finanțare prin POR 2017-2020. Continuă lucrările de reabilitare a liniilor de tramvai, dar și a stațiilor de tramvai/autobuz, iar special pentru zona metropolitană a fost realizat un proiect de extindere a transportului cu tramvaiul, care este în faza de elaborare a studiului de fezabilitate, cu o valoare estimată de 25 de milioane de euro.
Deși se fac eforturi pentru oferirea unui transport public de calitate și pentru creșterea volumelor de pasageri, operatorul ieșean se confruntă cu mai multe probleme, printre care cele mai importante sunt încasarea cu întârziere a creanțelor, ceea ce conduce la greutăți în aprovizionarea cu piese și materiale, dar și lipsa de conducători auto (în special șoferi, dar și vatmani), cu atât mai presantă odată cu extinderea operațiunilor în zona metropolitană a orașului.
Viitorul este electric
Pe lângă beneficiile incontesatabile legate de protecția mediului, vehiculele electrice vin și cu avantaje economice. Astfel, deși investiția inițială în autobuze electrice poate fi mai mare, costurile de operare se situează, în general, sub cele ale modelelor similare convenționale. Pe lângă diferența de preț dintre carburant și energia electrică, autobuzele electrice au mai puține piese mobile și necesită mai puțină întreținere, plus că au o durată de viață mai lungă. Odată ce tehnologia avansează și prețul bateriilor scade, costul total pe durata de viață a autobuzelor electrice se așteaptă să devină și mai competitiv. Nu trebuie omise nici beneficiile sociale, care țin de experiența de călătorie îmbunătățită a pasagerilor. „Adoptarea vehiculelor cu zero emisii demonstrează angajamentul unui oraș față de sustenabilitate și responsabilitate față de mediu, ceea ce reprezintă un exemplu pozitiv pentru locuitori, afaceri și alte municipalități, inspirându-i să ia măsuri similare prietenoase cu mediul”, a declarat Cristian Stoica, director general CTP Iași. „Pe măsură ce orașele se străduiesc să facă față provocărilor urbanizării și schimbărilor climatice, integrarea autobuzelor electrice în rețelele de transport public reprezintă un pas crucial către un sistem de mobilitate urbană mai verde, mai curat și mai eficient.”
Oradea rămâne în topul orașelor cu cele mai multe investiții
Autoritățile publice din Oradea sunt recunoscute la nivel național pentru numeroasele proiecte de investiții derulate. Anul trecut s-a înnoit parcul auto și, în plus, s-au pregătit caiete de sarcini pentru achiziția altor 17 tramvaie și 40 de autobuze electrice. De asemenea, s-a efectuat studiul de fezabilitate și s-a derulat licitația pentru amenajarea și dotarea unei noi autobaze.
Flota curentă se ridică la 140 de autobuze, din care sunt folosite zilnic 84, la care se adaugă 65 de tramvaie. În cazul acestora din urmă, din cauza lucrărilor efectuate în oraș, se folosesc doar 30 de unități.
În 2022, operatorul urban Oradea Transport Local (OTL) a înregistrat o scădere a activelor, din cauza casărilor și deprecierii valorii nete a activelor datorită amortizării. În ceea ce privește profitul, în scădere față de 2021, rata acestuia este dată de contractul de delegare a serviciului public de transport. S-a îmbunătățit însă balanța dintre creanțe și datorii și, în plus, s-a majorat cifra de afaceri, în contextul în care a crescut numărul pasagerilor transportați cu 5,83% comparativ cu anul precedent, până la 26,13 milioane. Din total, 5,10% sunt călătorii de pe liniile metropolitane. Ponderea încasărilor de pe metropolitan se ridică la 12% din total, iar estimările pentru 2023 sunt similare. Prețul unei călătorii este de 3 lei, iar până la sfârșitul anului nu sunt planificate majorări de tarife. Compensația primită de la municipalitate este de 24% din totalul costurilor de operare.
În ceea ce privește volumul total de pasageri transportați în 2023, în prima jumătate a acestui an s-a înregistrat o creștere de 13,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, din cauza implementării unor investiții în oraș, care blochează unele trasee, s-a impus devierea sau chiar oprirea circulației autobuzelor și tramvaielor. Au crescut costurile de operare pentru a oferi călătorilor frecvențe și trasee bune.
Cea mai mare problemă este – și la Oradea – criza de personal, în special în rândul șoferilor de autobuz.
CTP Cluj-Napoca se dezvoltă în oraș și în zona metropolitană
CTP Cluj-Napoca, al doilea mare operator public al țării, a obținut în 2022 o cifră de afaceri mai mare cu 14,21% față de anul precedent, datorită creșterii numărului de călătorii efectuate. Și profitul a fost pe plus, la acest lucru contribuind nu doar veniturile suplimentare, ci și economiile făcute, urmare a gestionării mai bune a modului de cheltuire a unor resurse ce țin în special de exploatare. De asemenea, balanța dintre creanțe și datorii a avut o evoluție pozitivă. Activele CTP Cluj-Napoca au înregistrat anul trecut o valoare mai mică decât în anul anterior, întrucât au fost transferate anumite active din patrimoniul companiei în cel public, pentru obținerea de finanțări nerambursabile în vederea modernizării acestora (bunurile respective au rămas în continuare cesionate CTP, întrucât contribuie la desfășurarea activității).
Din totalul de 177 de milioane de călătorii realizate în 2022, 25,77 de milioane (14,55%) au fost efectuate în zona metropolitană, iar pentru 2023 se estimează o creștere a veniturilor din transportul metropolitan, prin aderarea a încă două unități administrativ teritoriale la Asociația Metropolitană de Transport Public de Călători Cluj. Într-adevăr, în prima jumătate a anului, numărul de pasageri a depășit cu 51% volumul din 2022, ceea ce creează premise foarte bune pentru cifrele agregate de la final. Desigur, dotarea cu mijloace moderne de transport, precum și extinderea unor linii și înființarea altora noi au contribuit la atragerea publicului călător.
CTP Cluj-Napoca operează cu aproximativ 291 de autobuze, dintre care 41 electrice, 98 de troleibuze, 28 de garnituri de tramvaie și 3 microbuze pentru transportul persoanelor cu dizabilități, inclusiv pentru cei cu cărucior. Investițiile în vehicule cu zero emisii continuă: „Transportul este un consumator important de energie – 30% la nivel global, producând în același timp 26% din emisiile nocive (pot ajunge până până la 60-70% în funcție de mărimea orașului). Ca urmare, transportul trebuie să contribuie la această tranziție energetică și soluția este electrificarea. Desigur, succesul implementării unui proiect cu vehicule electrice depinde de cunoștințele personalului implicat în proiect. Avantajele sunt însă clare și țin de lipsa noxelor, randamentul de acționare ridicat față de autobuzele diesel, costuri de utilizare mai mici, silențiozitate, întreținere ușoară, posibilitatea de recuperare a energiei și de a folosi surse energetice regenerabile”, a declarat Liviu Neag, directorul general CTP Cluj-Napoca.
Costul de operare a fost acoperit anul trecut în procent de 45,88% din încasări, restul de 54,12% – generat de gratuitățile acordate mai multor categorii sociale și de alte diferențe de tarif, conform obligațiilor contractului de delegare a gestiunii transportului public – fiind plătit de municipalitate.
La Cluj funcționează în paralel biletele de hârtie pentru călătorii individuale, atât pentru liniile urbane, cât și pentru cele metropolitane din cinci localități învecinate (Florești, Apahida, Baciu, Chinteni și Dezmir) și biletele electronice (ConnectCluj). Acestea din urmă pot fi achiziționate, la fel, pentru o călătorie sau pentru un interval de timp de 30 ori 60 de minute. Călătorii au la dispoziție centrele de vânzare carduri, automatele din stații, dar și POS-urile din mijloacele de transport (foarte utile în special în cazul biletelor de noapte – după ora 23:00), plata prin SMS ori prin aplicația 24Pay. Inclusiv șoferii pot vinde bilete de hârtie de noapte sau pentru anumite localități din zona metropolitană. Pentru perioade mai lungi de timp se pot achiziționa abonamente nominale sau nenominale, cu valabilitate începând de la 24 de ore (cea mai mică) și până la o lună. Nu se preconizează alte scumpiri până la finalul anului.
Gazul nu și-a spus încă ultimul cuvânt
Cel mai mare proiect implementat în 2022 la Sibiu a presupus dotarea operatorului public Tursib cu 40 de autobuze Mercedes-Benz alimentate cu gaz natural comprimat. Separat, au fost implementate noi sisteme de management flotă și de ticketing și a fost dezvoltată o aplicație mobilă pentru transportul public, ce permite urmărirea flotei, planificarea rutelor de către pasageri și opțiunea achiziționării titlurilor de călătorie.
Toate acestea au ridicat standardul și calitatea serviciilor oferite și au eficientizat activitatea companiei. Mai mult, parcul auto a fost înnoit și cu 9 autobuze electrice Solaris, astfel că nu mai puțin de jumătate din flotă este compusă acum din autobuze cu emisii reduse. Separat, Tursib a achiziționat în 2022 și două autocare Temsa, cu care este deservit traseul Sibiu-Păltiniș.
Numărul călătoriilor efectuate de clienții Tursib în 2022 a fost în creștere ușoară față de anul precedent (+1%), confirmând tendința ascendentă din ultimii ani, iar în primele șase luni din 2023 s-a înregistrat o majorare de 2,42% comparativ cu perioada similară din 2022. Cu siguranță, înnoirea flotei – a cărei medie de vârstă este de numai doi ani și jumătate pentru vehiculele aflate zilnic în exploatare (115 unități) – și îmbunătățirea condițiilor de transport au constituit un argument important. Tursib mai deține și 25 de autobuze MAN cu o vechime mai mare, care sunt utilizate ca flotă de rezervă. De precizat că operatorul sibian nu execută deocamdată transport metropolitan, dar există un proiect în derulare de constituire a zonei metropolitane. Special în acest sens urmează să se achiziționeze 39 de autobuze electrice, va fi amenajată o parcare dedicată, cu stații de încărcare aferente, un post trafo suplimentar și un parc fotovoltaic propriu, care să asigure necesarul de energie electrică pentru alimentarea noii flote.
Dacă în 2021 costul de operare a fost acoperit 25% din încasări, 45% din compensație/diferență de tarif și 30% din subvenție susținută de către municipalitate, anul trecut încasările au reușit să acopere doar 21% din costuri, 37% a reprezentat-o compensația/diferența de tarif, iar restul de 42% a fost pus de municipalitate. Pentru acest an, potrivit prevederilor bugetare, contribuția Tursib ar trebui să crească până la 50%, în condițiile în care, începând cu 1 septembrie 2022, planul tarifar a fost schimbat, trecând-se de la biletul de o călătorie, în valoare de doi lei, la biletul cu valabilitate de 60 de minute și călătorii nelimitate, al cărui preț este de trei lei. În consecință, și celelalte titluri de călătorie au suferit ajustări, precum și prețurile abonamentelor.
Investiții în infrastructură și mobilitate electrică la Arad
Principalele proiecte de investiții implementate în decursul anului trecut la Arad și realizate din fonduri europene au vizat refacerea liniei de cale de tramvai pe o porțiune de aproape 3 km cale simplă și a rețelei aeriene de contact, precum și achiziția a 14 tramvaie noi tip Civitas, de capacitate medie, produse de Astra Arad, plus zece autobuze electrice de 9 și 12 m lungime – primele din dotare – inclusiv cu montarea stațiilor de reîncărcare lentă aferente în garajul operatorului public CTP Arad. Astfel, la finele anului trecut, flota de tramvaie ajunsese la 107 unități, iar cea de autobuze, la 105, în condițiile în care zilnic sunt în operare 80 de tramvaie și 86 de autobuze. Tot în 2022 s-a implementat noul sistem de e-ticketing de gestionare trafic, informare călători și emitere de legitimații de călătorie.
Investițiile făcute au determinat și la Arad o creștere a volumelor de activitate în 2022 față de anul precedent, în condițiile în care 2021 a fost încă parțial afectat de pandemie. Vorbim astfel de un plus de 6% pasageri transportați anul trecut. De menționat faptul că 92% din total reprezintă transportul pe liniile metropolitane.
Nu se poate fără subvenții de exploatare
Cifra de afaceri a companiei a crescut astfel cu 22% atât la partea de venituri proprii, cât și la subvenții (compensații de tarif și contravaloare a gratuităților). Ponderea transportului metropolitan din totalul încasărilor a fost de 76%, iar pentru anul acesta se estimează obținerea unui procent similar. Și activele totale au crescut anul trecut, deoarece valoarea investițiilor CTP Arad a depășit-o pe cea a casărilor din parcul vechi de vehicule: s-au achiziționat mai multe mijloace de transport, autoutilitare, utilaje și, în plus, sisteme de calcul și sisteme pentru pază și monitorizare. Și rezultatul din exploatare al anului trecut a fost mai mare decât cel din 2021, chiar dacă per total profitul realizat este mai mic, deoarece în 2021 CTP Arad a înregistrat venituri suplimentare din dobânzi și penalități.
În prima jumătate a acestui an, numărul de pasageri a fost în scădere cu aproximativ 4,5% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Acest lucru se datorează, în parte, faptului că pasagerii nu erau încă obișnuiți cu noul sistem de achiziție și validare a titlurilor de călătorie, ca urmare a implementării sistemului de ticketing, care este încă în perioada de testare, apreciază directorul general Claudiu Godja.
De la jumătatea lui 2022, tarifele au fost majorate cu circa 33%. Chiar și așa, costul de operare al transportului a fost acoperit doar în proporție de 26% din venituri proprii, 74% reprezentând subvenții de exploatare. Din acestea, 83% au fost plătite de UAT Arad, iar restul de primăriile membre ale asociației de dezvoltare (ADI Arad). Și pentru prima jumătate a acestui an valorile sunt similare.
În perioada următoare vor continua proiectele de investiții, cu achiziția a 25 de tramvaie și 20 de autobuze electrice noi, suplimentarea numărului de stații de încărcare și alte lucrări la infrastructura de cale de rulare pentru tramvaie. De asemenea, CTP Arad are în proiect instalarea de panouri fotovoltaice în incinta autobazei, pentru a reduce dependența de energia electrică din rețeaua publică. Astfel de proiecte de producție de energie în regie proprie sunt în pregătire în multe zone din țară, iar faptul că vorbim de energie „verde” este cu atât mai îmbucurător.
În ciuda plusurilor și minusurilor care se tot vehiculează în legătură cu aparteneța României la Uniunea Europeană, un lucru este cert: transportul public urban nu ar fi cunoscut ascensiunea constantă din ultimii ani, determinată de creșterea nivelului de calitate a serviciului oferit, dacă nu ar fi fost infuzia de bani europeni. Și proiectele de achiziție continuă. Nu putem să nu remarcăm faptul că în multe orașe se încearcă replicarea modelului occidental, cu zone metropolitane conectate de municipii prin linii de transport public pe care operează autobuze moderne, inclusiv cu tehnologii de propulsie alternativă. Planurile sunt ambițioase și arată foarte bine. În multe zone au fost puse deja în practică. Totul are însă un cost, iar primăriile membre în asociațiile metropolitane trebuie să își asume finanțarea transportului într-o pondere destul de mare. Pentru companiile de transport public aflate în topul pe care îl realizăm în fiecare an (și care au și răspuns acestei anchete de piață) lucrurile sunt mai simple, pentru că provin din zone dezvoltate economic și beneficiază de tot sprijinul din partea municipalităților. Probleme ar putea să apară însă în cazul orașelor mai mici, unde și posibilitățile financiare sunt pe măsură. Până la urmă, Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă și în traistă.
