Reuniunea Operatorilor, Producătorilor și Autorităților din Transportul Public (ROPAT), desfășurată la sfârșitul lunii trecute, la Palatul Parlamentului, a adus la aceeași masă autorități centrale și locale, operatori de transport, producători și alți reprezentanți din industrie, principala temă de discuție fiind transformarea sectorului de transport, pe baza consolidării parteneriatelor public-private. Reducerea poluării, digitalizarea și îmbunătățirea experienței tuturor participanților la trafic sunt esențiale în a avea un transport de calitate, totul în condițiile unei infrastructuri rutiere adaptate nevoilor actuale de mobilitate.
Anul acesta a fost cel mai bun din perspectiva dezvoltării infrastructurii de transport și nu vorbim doar despre numărul de kilometri dați în folosință. Începând cu 2020 au fost puse bazele unei politici axate pe colaborare pe orizontală cu autoritățile locale și cu celelalte autorități ale statului, iar această politică dă roade, a subliniat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în cadrul intervenției avute la ROPAT 2023, eveniment organizat de Asociația Română pentru Smart City.
Au fost descentralizate proiecte – în primă fază de infrastructură rutieră, dar și feroviară și de metrou, astfel că autoritatea centrală s-a putut concentra pe axele majore: autostrăzi, drumuri expres. Concret, dacă în 2019 CNAIR cheltuia 350 de milioane de euro pentru infrastructură rutieră, în 2023 s-a ajuns la 2,6 miliarde de euro. Aproape 800 km de autostradă și drumuri expres au contractele semnate și finanțări asigurate, în toată țara sunt deschise șantiere majore, grație accesării fondurilor europene, iar ținta este de a atinge anul următor borna de 1.000 km cu contracte de execuție lucrări încheiate.
Provocarea este, desigur, menținerea acestui ritm. Din 2024 se vor da în circulație 150-200 km pe an, în următorii ani, iar următoarea mie de kilometri ar trebui să se atingă în 2028.
Și transportul feroviar este în plină reformă, a încercat să dea asigurări Ionel Scrioșteanu, întrucât sunt în derulare proiecte de achiziție de trenuri metropolitane, pentru care există un miliard de euro disponibili prin fonduri europene. Este important însă să existe intermodalitate în tot ce ține de transportul public urban pentru a putea fi accesate fonduri pe acest palier.
2024, unul dintre cei 3 ani de aur
Primii kilometri de autostradă în jurul Capitalei vor fi dați în funcțiune în 2024. Cei 50 km între A1 și A2 vor permite un tranzit optim pentru cei care nu au treabă cu orașul.
Se planifică modificări de normative, prin introducerea drumurilor radiale și a conceptului de drum expres urban. Proiectele de drumuri noi trebuie să țină cont de specificul local și să facă legături, nu să rupă alte drumuri.
Primele două loturi din A7 Ploiești-Buzău vor fi date în funcțiune în curând, iar lotul 5 Sibiu-Pitești se dorește să fie dat în funcțiune înainte de termen. În plus, au început lucrările și la lotul 4. Peste 10 miliarde de euro sunt alocate pentru finanțări în cadrul parteneriatelor cu autoritățile județene, iar contracte au fost deja semnate în acest sens, pentru construcția/modernizarea de pasaje, noduri rutiere, drumuri ocolitoare. Sunt în derulare peste 20 proiecte de conectare a autostrăzilor cu drumuri naționale sau județene, care să ajute comunitățile locale, în condițiile în care autostrăzile au puține descărcări la ora actuală către localitățile din apropiere.
Dezvoltarea metroului în parteneriat cu autoritățile locale
Stația de metrou Tudor Arghezi, inaugurată la sfârșitul lui noiembrie în Capitală, reprezintă o altă realizare cu care MT se mândrește, împreună cu Primăria Sector 4, care a preluat investiția pentru a finaliza stația și a extinde linia de metrou pe magistrala respectivă. Transferul proiectelor de metrou către autoritățile locale poate fi o soluție.
Metrorex este deschis pentru toate colaborările, a punctat director general al companiei, Mariana Miclăuș. Mai sunt semnate și alte protocoale cu Primăria Sector 4 pentru extinderea magistralei 2 cu încă 3 stații spre Berceni. Studiul de pre-fezabilitate a fost elaborat și se lucrează la studiul de fezabilitate. În plus, se fac și proiecte de regenerare urbană.
De asemenea, s-a încheiat un proiect de asociere cu Primăria Sector 6 pentru proiecte de regenerare urbană în zona stațiilor de metrou din sector.
Sunt mai multe proiecte în pregătire, inclusiv magistrala 6, spre aeroportul Henri Coandă, cu 12 stații și 14,2 km în total, fiind semnate contractele pentru ambele secțiuni ale magistralei.
Metroul nu trebuie să se canibalizeze cu transportul urban de suprafață, a declarat Stelian Bujduveanu, viceprimarul Bucureștiului. „Autoritatea Publică Locală, Poliția Generală și Poliția de sector trebuie să intervină pentru a crea condițiile de dezvoltare pentru transportul public. Iar aici este nevoie de benzi dedicate pentru autobuze plus amenzi mai mari pentru cei care blochează prima bandă de circulație, dedicată transportului în comun. Atâta timp cât autobuzele stau în trafic la fel ca autoturismele personale, oamenii nu vor fi încurajați să utilizeze transportul public. De asemenea, dacă locurile de parcare din centru nu vor fi contra cost nu se rezolva decongestionarea centrului orașului.”
Camioanele electrice ar putea fi scutite de taxe în București
Primăria Capitalei are în plan scutirea camioanelor full-electrice de la plata taxei de acces în oraș, ceea ce ar reprezenta o economie substanțială pentru operatori dacă o raportăm la un an întreg. Astfel, chiar dacă Ministerul Mediului nu a reușit să implementeze un program de subvenționare pentru achiziția de vehicule grele cu zero emisii, așa cum au făcut alte state occidentale, diferența de cost de achiziție între diesel și electric va putea fi compensată parțial prin eliminarea acestei taxe, care se ridică la 2.142 de lei pe zi (pentru vehicule cu masă maximă total autorizată între 22 și 40 t).
Pentru ca măsura să fie și mai eficientă, ar trebui cuplată cu interzicerea accesului camioanelor grele cu motoare cu ardere internă în București, în vederea reducerii poluării urbane, apreciază Bujduveanu.
Proiectul va intra în dezbatere la următoarea întâlnire a Consiliului General și, pentru asta, viceprimarul a cerut sprijinul cetățenilor.
Proiecte de optimizare a traficului în Capitală
Înnoirea flotei de transport în comun reprezintă un alt argument pentru atragerea publicului călător. Astfel, 62 de tramvaie Astra Imperio noi au fost livrate Societății de Transport București în 2023, restul comenzii continuând anul viitor. De la 1 ianuarie 2024 vor fi disponibile și 100 de troleibuze noi. 400 de milioane de euro este costul celor 300 de vehicule noi cumpărate de Primăria București. Totuși, este necesar un parc de minimum 1.800 de vehicule, dacă nu chiar 2.000 în Capitală.
În ciuda proiectelor concrete de dezvoltare a stațiilor de metrou, exploatarea nu poate fi descentralizată. Mai mult, orice proiect de transfer al metroului către autoritățile locale trebuie atent analizat, pentru că nu trebuie omise subvențiile. Iar din motive sociale transportul urban trebuie susținut, a subliniat viceprimarul Bucureștiului. „De la 850 de milioane de lei compensație de tarif în 2018, s-a ajuns la 1,4 miliarde de lei în 2023 pentru transportul de suprafață, din cauza costurilor de infrastructură. În scurt timp, bugetul alocat va crește la 1,6 miliarde de lei. Separat, 872 de milioane de lei a fost compensația acordată la metrou în 2023.
În prezent, în București se derulează reabilitarea în forță a infrastructurii tramvaielor, iar beneficiile se vor vedea din 2024. Ar fi fost mai bine însă dacă benzile dedicate tramvaielor ar fi putut fi folosite și de autobuze, au punctat specialiștii prezenți la eveniment.
În ceea ce privește benzile dedicate pentru autobuze, proiectele s-au creat de la nord spre sud, s-a început cu platforma Pipera, pentru că acolo s-a constatat fluxul mare de trafic, și vor urma și celelalte regiuni.
Modernizarea transportului public are două componente, tehnică și financiară, iar sumele vehiculate la nivelul Capitalei sunt uriașe, a punctat Rareș Hopincă, prefectul Bucureștiului. Transportul public ineficient generează trafic aglomerat și, implicit, poluare. Degradarea mediului la nivelul Capitalei poate deveni o problemă ireversibilă pentru locuitori. Una dintre soluții este modernizarea transportului public. În același timp, parcarea în centrul orașului și posibilitatea de a deține o mașină și accesul auto în Capitală trebuie taxate mai dur. Acestea sunt elemente esențiale pentru a avea un trafic mai puțin congestionat și transport urban eficient.
„Proiectarea urbană inițială nu a putut să prevadă dezvoltarea de acum, astfel că orașul riscă să facă implozie. Stația Tudor Arghezi este un exemplu foarte bun de colaborare între instituțiile centrale și locale. Până la urmă, toate bugetele sunt ale locuitorilor Capitalei și oricine are resurse mai mari trebuie să se poată implica, în folosul cetățenilor. Modelul poate fi preluat și multiplicat. Unele măsuri sunt nepopulare, alte obiective par prea departe sau prea îndrăznețe pentru a fi abordate. Dar doar amânând problema nu este o soluție, iar situațiile de criză sunt determinate tot de amânările repetate ale anumitor probleme cheie.”
