Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a realizat, în decembrie 2023, sondajul „Top 10 probleme din industria transporturilor rutiere”. Dintre cele 33 de probleme listate în chestionar, zece sunt prioritare pentru cei mai mulți respondenți și necesită soluții urgente. La sondaj au participat peste 220 de companii din domeniul transporturilor rutiere de marfă din România.
Radu Dinescu, secretar general UNTRR: „Sondajul de opinie pe care l-am lansat în rândul firmelor membre UNTRR arată care sunt cele mai dureroase probleme cu care se confruntă operatorii români. Rezolvarea acestora este vitală nu doar pentru supraviețuirea companiilor de transport și păstrarea locurilor de muncă din această industrie, ci și pentru întreg mediul de afaceri. Transporturile reprezintă unul dintre cele mai importante barometre pentru sănătatea economiei, iar piedicile pe care transportatorii le reclamă așteaptă de ani de zile o rezolvare din partea guvernanților.”
1. Timpii mari de așteptare la punctele de frontieră (70%) reprezintă problema pe care cei mai mulți respondenți au plasat-o prima în topul nemulțumirilor. Potrivit datelor pe care UNTRR le primește de la firmele de transport și șoferii care tranzitează vămile din România, în această perioadă camioanele așteaptă până la 11 zile pentru a intra din Ucraina în România, peste 5 zile pentru a intra din Moldova în România și până la 36 ore pentru a intra în țară din Bulgaria. Totodată, timpul petrecut la ieșirea din țară prin vămile din vestul țării crește până la 72 de ore din cauza problemelor apărute la cântărirea mărfurilor și a interdicțiilor de tranzit prin Ungaria în zilele de weekend.
Efectul neaderării României la spațiul Schengen are consecințe financiare grave. De pildă, industria transporturilor rutiere a pierdut în 2022 (din cauza timpilor de așteptare la trecerea frontierelor României cu Bulgaria și Ungaria) peste 2,4 miliarde de euro, potrivit studiului „Piața transporturilor rutiere 2018-2030”, realizat în 2023 la solicitarea UNTRR. Astfel, studiul arată că piața transporturilor rutiere de marfă pierde 15% din valoarea actuală a veniturilor (estimată la 16 miliarde de euro). Implicit, statul pierde 15% mai multe taxe pe veniturile transportatorilor. Alte probleme generate de neaderarea la Schengen sunt pierderea investițiilor străine și diminuarea exporturilor.
Pentru rezolvarea acestor situații, UNTRR solicită Guvernului stabilirea unei date ferme pentru intrarea României în Schengen cu frontierele terestre în anul 2024. Aceasta reprezintă o urgență pentru transportatorii de mărfuri fiindcă eficiența lor este sever afectată în prezent de timpii de așteptare extrem de mari.
2. Costul asigurării RCA (67%) se situează, de asemenea, în topul problemelor semnalate de cărăuși. „Considerăm că o asigurare obligatorie fără fluctuații mari de preț este în atribuția reglementatorului acestei piețe. Companiile de asigurări trebuie să ofere un RCA ieftin de bază, cu opțiuni separate pentru decontare directă sau compensări pentru lipsa de utilizare a vehiculelor comerciale. Una dintre posibilitățile prin care prețul unei polițe RCA rămâne sub control este ca valoarea acesteia să fie direct proporțională cu beneficiile oferite“, se arată în comunicatul UNTRR.
3. Tarife de transport în România (65%)
Presiunea clienților pe tarife și includerea în serviciul de transport și a altor obligații suplimentare precum încărcarea-descărcarea mărfii sau raportările pentru sustenabilitate, precum și lipsa unor prevederi legale în România de co-responsabilizare a expeditorilor conduce la situații abuzive pentru transportatorii rutieri, precum supraîncărcarea vehiculelor sau plata unor tarife sub costuri, care distorsionează competiția pe piața de transport și afectează viabilitatea firmelor de transport rutier.
De peste 10 ani, UNTRR solicită Ministerului Transporturilor si autorităților introducerea costului de referință în transporturile rutiere naționale care să fie calculat cu sprijinul INS, similar modelului Comitetului Național Rutier din Franța CNR.FR. In 2023, UNTRR a avansat discuțiile cu Consiliul Concurentei care va analiza posibilitatea implementării și in Romania a acestui sistem.
Reglementarea legală a costului minim de referință în transporturile rutiere este printre primele măsuri menționate de respondenții la sondajul UNTRR cu privire la cele mai stringente Top 10 probleme din industrie.
4. Lipsa parcărilor sigure și securizate pentru camioane (64%) este una dintre problemele nerezolvate ale industriei, care a generat și alte neajunsuri: recrutare dificilă a șoferilor, grad mic de retenție a acestora, sau insecuritate pentru șoferii de camioane, nevoiți să conducă obosiți până când găsesc locuri de parcare disponibile. Așadar, spațiile de parcare sigure și securizate sunt o condiție a siguranței rutiere și a respectării legislației naționale și europene privind timpii de conducere și de odihnă.
Comisia Europeană a lansat anul trecut un nou apel privind aceste parcări, finanțarea fiind extinsă pentru dezvoltarea parcărilor pe rețeaua transeuropeană globală TEN-T. Similar apelurilor anterioare, CE a alocat 250 de milioane de euro pentru finanțarea spațiilor de parcare sigure și securizate pentru camioane. Termenul limită de aplicare pentru finanțare este 30 ianuarie 2024. UNTRR a organizat o sesiune de informare a transportatorilor rutieri români cu privire la oportunitățile de finanțare pentru parcările de camioane prin mecanismul Conectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) și apelul CEF pentru Transporturi.
5. Dezvoltarea insuficientă a infrastructurii rutiere (61%)
În ultimii 5 ani rețeaua națională de drumuri a crescut cu mai puțin de 250 de km, însă peste 21.000 de km (34% din drumurile României) au durata de viață depășită. Țara noastră ocupă penultimul loc din Uniunea Europeană la densitatea rețelei de autostrăzi. În 2024 s-ar putea finaliza 100 de km de autostradă și 44 de km de drumuri expres. Pentru a ajunge la nivelul mediu al UE, România ar trebui sa aibă circa 4.200 de km de autostradă, cu 3.290 de km mai mult decât în prezent.
6. Termenele mari de încasare a facturilor pentru serviciile de transport prestate (60%)
Industria transporturilor deține recordul negativ în ceea ce privește termenele de plată. Timpul mediu indicat pe facturile de transport depășește 21 de zile. Circa 45% din facturile emise au ca termen de plată o lună sau mai mult. În plus, chiar și după ce așteaptă atât de mult timp, mulți transportatori nu își primesc banii. Cele mai recente statistici ale Registrului debitorilor BIG InfoMonitor arată că până la 46% dintre transportatorii mijlocii au dificultăți în obținerea plăților la timp. Situația este foarte rea și în rândul companiilor mici de transport, unde 21% au întârzieri de încasare mai mari de 60 de zile.
La contractele din Romania termenele de plată sunt între 30-45 zile de la primirea documentelor în original, ceea ce înseamnă că în cazul transporturilor internaționale termenul depășește 60 de zile.
Ca să le plătească transportatorilor facturile în termen de până la 7 zile, unele case de expediții din România le solicită suplimentar transportatorilor un comision, procent din suma pe care o au de încasat. Aceasta este o practică abuzivă care trebuie sancționată. Totodată, deși termenul de plată standard este de 30 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, se poate conveni ca termenul să scadă până la 7 zile, așa cum se întâmplă în țările dezvoltate. De asemenea, transportatorii ar puteasă prevadă în contract penalități sau dobânzi pentru plăți întârziate.
7. Situația economică din România și UE (58%)
Anul trecut volumele de transport au scăzut cu 5%, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a populației generată, la rândul ei, de inflația survenită după declanșarea războiului din Ucraina.
Germania, Italia, Franța și Ungaria sunt cei mai importanți parteneri de export și de import ai României. Balanța comercială a României rămâne una negativă; importurile depășesc exporturile. Deficitul balanței a depășit 18 miliarde de euro în 2023. În primele opt luni, exporturile României, asigurate în mare măsură de transportatori, au însumat 62 de miliarde de euro, în creștere cu peste 3% față de anul anterior. Mașinile și echipamentele de transport reprezintă 44,5% din totalul exporturilor României, iar alimentele și animalele vii, sub 8% din total.
Comisia Europeană a revizuit în scădere creșterea economică a UE pentru 2023 și 2024, cu 0,8%, respectiv 1,4%, valori sub prognozele anterioare de 1%, respectiv 1,7%. În ciuda scăderii prețurilor la energie și diminuării inflației, consumul rămâne și el scăzut, fapt ce arată că prețurile în creștere ale bunurilor de consum și ale serviciilor au contractat cererea.
8. Prețul combustibilului (56%)
Combustibilul reprezintă cea mai mare pondere a costurilor variabile ale transportatorilor (30-40% din cheltuielile totale ale unei firme din industrie). Totodată, reprezintă și un cost imprevizibil care a fluctuat semnificativ în ultimii 5 ani. De pildă, după pandemie prețul la pompă al motorinei a crescut cu 50% într-un singur an, iar după ce a început războiul din Ucraina, cu încă 50%. Până în 2030 prețul motorinei este posibil să atingă 3 euro/l, conform studiului „Piața transporturilor rutiere 2018-2030”. În urma majorării accizei la motorină, UNTRR a solicitat reluarea schemei de restituire parțială a accizei pentru operatorii de transport rutier. Având în vedere majorările succesive ale nivelului accizelor la motorină (1.850 lei/1.000 l de la 1 ianuarie 2024 și 2.183 lei/1.000 l începând cu 1 iulie 2024), acciza la motorină va trece de pragul de 400 euro la 1.000 l. În ultimii 10 ani, când acciza a atins acest prag, autoritățile europene au activat sistemul de rambursare parțială a accizei către operatorii de transport rutier.
