Obligația declarării în sistemul RO e-Transport a bunurilor cu risc fiscal s-a extins, de la începutul acestui an, asupra tuturor categoriilor de mărfuri care sunt transportate rutier pe teritoriul României și având destinație finală țara noastră, fie că este vorba despre importuri, exporturi sau livrări intracomunitare. OG 41/2022, care reglementa doar bunurile cu risc fiscal ridicat, a fost modificată la finele anului trecut prin OUG 115/2023, astfel încât aria de acoperire să fie și mai cuprinzătoare. Chiar dacă obligativitatea declarării în RO e-Transport revine beneficiarilor mărfurilor și nu operatorilor de transport în sine, aceștia din urmă au o serie de responsabilități pe care, dacă nu le respectă, sunt pasibili de sancțiuni. Monitorizarea prin GPS a transportului rutier efectuat pe teritoriul României pentru toate mărfurile care fac parte din operațiuni de import/export, achiziții și livrări intracomunitare este una dintre obligațiile care intră în sarcina cărăușilor.
Toate transporturile rutiere internaționale de bunuri trebuie declarate, de la 1 ianuarie 2024, în sistemul informatic RO e-Transport. Intră aici toate operațiunile de import/export, achiziții intracomunitare și livrări intracomunitare, așa cum se precizează în OUG 115/2023. Practic, nu mai vorbim doar de bunurile cu risc fiscal ridicat – așa cum au fost ele prevăzute în anterioara OG 41/2022 – ci de toate mărfurile cu destinație România, pe durata parcursului lor rutier.
Responsabilitatea privind declararea transporturilor – prin aplicația SPV sau prin utilizarea unei serii de micro servicii expuse sub forma unui API – revine beneficiarilor mărfii, iar aceștia din urmă au obligația de a nominaliza în sistem organizatorul transportului rutier. Totuși, și operatorii de transport și curierii (pentru partidele de marfă care intră sub incidența legii) au partea lor de răspundere, în sensul în care sunt obligați să își echipeze vehiculele cu un dispozitiv de tip terminal de comunicații (aparat GPS sau simplu telefon mobil care utilizează tehnologii de poziționare și transmisie de date prin satelit), pe care să instaleze software-ul pus la dispoziție gratuit de Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor. Se dorește astfel monitorizarea întregului traseu al mărfurilor, astfel încât ceea ce figurează scriptic în documente să rămână și în realitate.
Mai mult, șoferii care transportă bunuri pentru care există obligația declarării în RO e-Transport trebuie să acceseze software-ul destinat monitorizării traseului și să îl păstreze în funcțiune până la locul de descărcare al bunurilor respective sau până la părăsirea teritoriului național.
În cazul bunurilor transportate rutier și aflate în regim vamal, monitorizarea se va face în conformitate cu prevederile OG 41/2022 (art. 2 pct. 9 lit. c și d) astfel: „transportul bunurilor provenite din import de la locul de import (locul efectuării formalităților vamale de import) până la locul de descărcare situat pe teritoriul național” și „transportul bunurilor care fac obiectul exportului de la locul de încărcare situat pe teritoriul național până la biroul vamal de export situat pe teritoriul național sau până la punctul rutier de trecere a frontierei, după caz”.
Se supun monitorizării toate vehiculele cu masa totală maxim autorizată de peste 2,5 t și care sunt încărcate cu o marfă brută totală mai mare de 500 kg sau cu o valoare totală de peste 10.000 de lei fără TVA.
„Organizatorul transportului poate fi oricare dintre părțile implicate în lanț: atât casa de expediții sau operatorul de transport, cât și furnizorul sau beneficiarul mărfii. Concret, dacă transportul este organizat de furnizorul din străinătate cu o companie de transport tot din afara țării, atunci nu există posibilitatea fizică de a avea Spațiu Privat Virtual (SPV) pentru a putea declara în RO e-Transport marfa respectivă sau a modifica numărul de înmatriculare. Și atunci beneficiarul din România trebuie să preia aceasta sarcină, deși nu este responsabil de proces până la ajungerea mărfii în posesia lui”, a explicat Daniel Radu, vicepreședinte Arillog, cu prilejul conferinței Arilog, organizate luna trecută la Brașov.
Nu este nicio problemă dacă beneficiarul și organizatorul transportului sunt una și aceeași entitate.
Atenție la valabilitatea codului UIT!
Codul UIT este valabil de la plecarea partidei de marfă indivizibilă din locația inițială (loc de încărcare) și până la locația finală, în care nu mai este indivizibilă (loc de descărcare), termenul luat în considerare de către legiuitor fiind de 15 zile în cazul transporturilor intracomunitare + import și de 5 zile la transporturile naționale. Numărul de înmatriculare de pe codul UIT trebuie să corespundă cu cel al vehiculului care face transportul, iar în cazul în care, din varii motive, se folosește altă mașină, organizatorul transportului sau declarantul trebuie să opereze modificarea în sistem, cel mai târziu înainte ca vehiculul cu marfă să se pună în mișcare.
„Pentru a obține codul UIT trebuie completat numărul de înmatriculare al vehiculului în sistem. În cazul în care acesta din urmă nu se cunoaște încă, pentru obținerea codului poate fi folosit oricare alt număr de înmatriculare, însă trebuie actualizat obligatoriu înainte ca marfa să se pună în mișcare, astfel încât, în caz de control în trafic, numărul vehiculul să corespundă cu cel declarat”, a subliniat Daniel Radu.
În situația în care în cadrul aceluiași transport sunt mai multe partide indivizibile de marfă, fiecare cu altă destinație finală (de exemplu, pregătite și prealocate pentru magazine diferite), trebuie scos câte un cod UIT separat pentru fiecare partidă de marfă/relație comercială în parte, cu loc de încărcare de la furnizor și loc de descărcare la magazinul corespunzător, a punctat Andreea Mureșeanu, vicepreședinte Arilog. În cazul în care marfa paletizată ajunge de la furnizorul străin la o platformă din țară, iar acolo se schimbă organizatorul transportului, atunci trebuie emis un al doilea set de coduri UIT dacă în platformă nu se operează recepția propriu-zisă a articolelor, ci doar se confirmă practic paleții, aceștia plecând mai departe către destinația finală. Cu alte cuvinte, nu se pot înscrie doi operatori de transport concomitent de codul UIT, ci pentru fiecare segment din lanțul de livrare trebuie reluată procedura.
Un caz special este acela în care în România se face cross-docking pentru mărfuri care au destinație finală în străinătate, iar în acest caz operatorul logistic are rol de depozitar. El nu cunoaște decât greutatea brută a paletului de marfă, însă trebuie să obțină cod UIT pentru marfă înainte ca aceasta să plece din depozit. Din păcate, sunt multe excepții pentru care trebuie solicitată o părere competentă de la MF și toți cei interesați sunt îndemnați să trimită adrese – direct la autoritate sau la asociațiile patronale – astfel încât în normele metodologice de aplicare a OUG 115/2023 (care nu au fost încă finalizate) să poată fi prinse cât mai multe spețe.
Atenție! Dacă partida indivizibilă este încă pe drum, iar codul UIT inițial a expirat, atunci trebuie emis un alt cod. De asemenea, trebuie reținut că pentru fiecare partidă de marfă care se încadrează sub incidența legii trebuie obținut/prezentat un cod UIT separat (de exemplu, în cadrul grupajelor). În cazul în care, la momentul recepției mărfii, se consideră diferențe față de cantitatea prevăzută în documentele oficiale, beneficiarul poate intra în sistem după codul unic UIT și face mențiunea de „confirmare parțială”, a explicat Andreea Mureșeanu.
În cazul retururilor de marfă pe bază de confirmare parțială, bunurile nerecepționate se pot returna folosind codul UIT inițial. După recepție însă, orice retur necesită cod UIT nou. De asemenea, în situația în care sunt doi organizatori de transport pe o expediție, atunci declarația de face pe bucăți, pe rând de către fiecare dintre cei doi.
Amendă de până la 100.000 de lei
Potrivit unui răspuns oficial primit de revista Tranzit, începând cu 1 iulie 2024, nerespectarea obligației de a dota autovehiculele cu dispozitivele necesare și asigurarea transferului de datelor curente de poziționare se sancționează cu amendă de la 20.000 la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, respectiv de la 10.000 la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice. De asemenea, șoferul poate fi sancționat cu amendă între 5.000 și 10.000 de lei dacă refuză să prezinte documentele la control.
Atenție! Chiar dacă sancțiunile în baza OUG 115/2023 se vor aplica abia de la 1 iulie, se pot lua și acum amenzi în baza OG 41/2002 pentru transporturile bunurilor cu risc fiscal ridicat, a căror monitorizare a început deja de mai bine de un an, în cazul în care codul UIT nu este prezentat la control. Aplicația care ar trebui să fie accesată de către operatori pentru monitorizarea în timp real a vehiculelor nu este încă disponibilă, dar reprezentanții Ministerului de Finanțe sunt siguri că aceasta va fi finalizată în timp util.
Operatorii de transport sunt sfătuiți să se intereseze pentru fiecare transport internațional efectuat dacă acesta intră sub incidența OUG 115/2023, dacă bunurile respective au fost declarate în RO e-Transport și, pe perioada în care rulează pe teritoriul național, șoferul să fie atent să activeze software-ul de monitorizare. De asemenea, la controlul în trafic, șoferul trebuie să prezinte – alături de toate celelalte documente – și codul UIT generat cu ocazia declarării transportului, sub orice formă inteligibilă.
Pe de altă parte, asociațiile patronale au solicitat MF să se introducă în lege și varianta avertismentului ca sancțiune premergătoare amenzii, însă aceasta a fost respinsă, pe motiv că perioada de implementare și de informare este suficient de generoasă, abia din a doua parte a anului urmând să fie aplicate amenzi.
Piața de transport și logistică critică digitalizarea pe fugă
Operatorii de transport și logistică nu sunt convinși de succesul acestui sistem, care vine cu multe neclarități și, cel mai important, nu este complet funcțional, aplicația de monitorizare nefiind încă gata. Astfel, Alexandru Catană, Regional Managing Director Quehenberger Logistics ROU, a declarat pentru revista Tranzit că RO e-Transport a fost impus fără o analiză atentă asupra efectelor pe care le va avea. Deși este bine ca statul să controleze schimburile comerciale și să diminueze pe cât posibil evaziunea fiscală, este aproape imposibil pentru firme să pună corect în practică cerințele actuale. Quehenberger are propria echipă de programatori, și tot este nevoită să apeleze la o companie terță pentru a lua legătura cu instituțiile statului, cu cei care administrează sistemul, și care nu răspund niciodată. „Vom face declarații în numele clienților, nu avem încotro, dar am vrea să le facem automat, să primim datele despre marfă de la clienți și să le încărcăm direct în RO e-Transport.”
De altfel, pentru mărfurile cu risc ridicat compania a făcut și anul trecut astfel de declarații, iar acum le extinde la celelalte categorii. Dar, pentru ca mediul de afaceri să poată face asta în mod corect, ar trebui să existe un calendar bine stabilit, niște etape de implementare în funcție de industrie, de coduri CAEN, de domeniile unde apare de obicei evaziunea. Iar statul ar trebui să aloce treptat resurse și să poată dialoga cu mediul de afaceri. În Germania, acest lucru s-a făcut treptat, în trei ani, a subliniat Alexandru Catană.
Mai aproape de noi, avem două modele funcționale de monitorizare a transporturilor de mărfuri de risc, în Ungaria și în Polonia, a arătat și Beniamin Lucescu, reprezentantul firmei sucevene Tarsincom. „În Ungaria au fost stabilite anumite clase de mărfuri cu risc fiscal ridicat, care trebuie declarate într-un portal separat, dezvoltat special în acest sens și foarte ușor de folosit, nu ca la noi, unde SPV-ul este foarte aglomerat. La fel, în Polonia funcționează un sistem similar cu e-Sigiliu, care la noi nu a fost pus încă în aplicare. Autoritățile române au ales să includă toate mărfurile internaționale în RO e-Transport, în loc să extindă categoriile cu risc fiscal ridicat și să aducă clarificări. Și, cel mai important, trebuia lăsat mai mult timp pentru implementare și pregătire. Dar, cum nici măcar aplicația care trebuie accesată de șoferi pentru a se putea monitoriza parcursul pe rutier al mărfurilor care au cod UIT nu este gata, termenul de 1 iulie după care se vor aplica amenzi nu este realist.”
Într-adevăr, pe lângă problemele legate de generarea codurilor UIT și transmiterea acestora corectă către transportatorii rutieri, este necesară o perioadă de acomodare a șoferilor cu toate noile proceduri care trebuie respectate, inclusiv cu accesarea aplicației de monitorizare prin GPS, încă nefuncțională.
RO e-Transport alungă investitorii
Procesul de digitalizare accelerată a administrației fiscale, demarat anul trecut, expune companiile românești riscului de a pierde business, consideră Sorana Cernea, Managing Partner al companiei de consultanță fiscală și audit TPA România. „Toată lumea e concentrată pe RO e-Factura și nu ia în calcul încă RO e-Transport, dar trebuie spus clar că modificările recente generează obligativitatea de a raporta în sistem toate achizițiile de bunuri din străinătate, indiferent dacă sunt sau nu încadrate la risc fiscal ridicat. Această obligativitate comportă riscul de a pierde business și chiar am avut o astfel de situație. O companie din Germania de comerț online cu îmbrăcăminte, care avea nevoie în România de servicii de verificare a retururilor de bunuri și care intenționa să facă acest lucru într-un centru din România, a renunțat la noi și s-a orientat spre altă țară după ce a aflat că trebuie să declare informații detaliate în sistemul RO e-Transport. Explicația lor a fost: cum putem să declarăm ce conțin coletele când noi le aducem în România tocmai pentru a afla ce se află în acele colete”, a explicat Sorana Cernea.
Potrivit expertului fiscal, sistemul RO e-Transport are în continuare o serie de neclarități și probleme legate de înregistrarea datelor în Spațiul Privat Virtual și confidențialitatea datelor (având în vedere accesul la toate informațiile fiscale), stabilirea fluxului informațional cu partenerii, care să țină cont și de condițiile de livrare stabilite între părți, monitorizarea și actualizarea informațiilor despre vehiculul implicat în transportul raportat, transmiterea codului UIT părților interesate, aplicarea criteriilor de masă/valoare și pentru transporturile rutiere internaționale de bunuri, transporturile efectuate prin intermediul companiilor de curierat. Reprezentanții TPA România au transmis recent o adresă către ANAF în care prezintă aceste neclarități, solicitând autorităților fiscale răspunsurile concrete care să ajute la rezolvarea problemelor apărute.
