Din raportul pe 2022 realizat de Comitetul Național Rutier din Franța (CNR) referitor la activitatea flotelor de vehicule pentru transport rutier de marfă din statele UE reiese că transportul internațional este în impas, dar că nu toate țările sunt în aceeași situație: statele baltice pierd cote de piață, Spania și Portugalia stau mai bine decât media, având creșteri de 1,2% și respectiv 1,4%, iar Italia și Franța au crescut mult, cu 14,6%, respectiv 4,4%. După mai mulți ani de creștere susținută, flotele din țările nou intrate în UE au scăzut cu 0,1%, în timp ce UE14 a înregistrat o creștere de 0,05%.
Conform Eurostat, volumul total de marfă din Europa transportat internațional a fost în 2022 de 747.015 milioane de tone-kilometru, la fel ca în 2021. Iar în UE14 a fost de 250.727, cu 0,05% mai mare decât în 2021.
În partea de sus a clasamentului nu există schimbări față de 2021. Flota poloneză rămâne lider de piață în ceea ce privește volumele de transport internațional, cu aproape 33% din totalul activității la internațional din Europa, adică 245.057 de milioane de tone-kilometru, la fel ca în 2021, reprezentând 63,6% din totalul activități de transport a firmelor poloneze. O urmează la mare distanță cea din Spania, cu o treime din volumul liderului, adică 88.719 milioane de tone-kilometru, adică 33,3% din totalul volumelor firmelor spaniole, cea din Lituania, cu 50.591 (în scădere cu 6,1% față de 2021) și 94,1% din volumele totale ale firmelor de transport din această țară, și cea din România, cu 42.359 de milioane de tone-kilometru, cu 2,3% mai mult decât în 2021, reprezentând 65,8% din totalul volumelor de transport ale firmelor românești. Germania este pe locul al cincilea și după ea vine Cehia.
Cele mai mari scăderi de volume față de 2021 s-au înregistrat în țări baltice și scandinave. Estonia, Suedia și Finlanda, de exemplu, au scăzut cu circa 20%. Iar printre țările care au avut creșteri mari, în afară de cele deja menționate, se numără Elveția, cu 14,7%.
Transportul bilateral, principala componentă a activității internaționale de transport rutier de marfă din Europa, a crescut cu 1,0% față de 2021, iar cele două zone, UE14 și statele nou intrate în UE, au progresat cam în aceeași măsură. Volumele bilaterale ale transportatorilor cehi au scăzut cu 6,9% și cele ale belgienilor cu 13,9%, în timp ce Ungaria și Bulgaria au crescut cu 13,5%, respectiv 18,3%.
În total este vorba de 491.992 de milioane de tone-kilometru realizate în transport bilateral, din care 213.480 de milioane de tone-kilometru în UE14, în creștere cu 0,87% față de 2021. Pe primul loc se află Polonia, cu 145.588 de milioane de tone-kilometru, cu 0,2% mai puțin decât în 2021, urmată de Spania, cu 81.610 milioane de tone-kilometru, cu 1,9% mai mult decât în 2021, și Germania, cu 30.883 de milioane de tone-kilometru, cu 1,3% mai puțin decât în 2021. Româna este pe locul al șaselea, cu 22.713 milioane de tone-kilometru, cu 7,2% mai mult decât în 2021.
În ceea ce privește transportul terță țară, tendința ascendentă semnificativă din ultimii 10 ani s-a oprit în 2022, când volumele au scăzut cu 0,10% față de 2011, până la 204.700 de milioane de tone-kilometru, din vate 25.482 în UE14, în scădere cu 0,.67% față de 2021.
Dintre țările din Top 5, Polonia este singura care are creștere, de 4,5%, până la 77.718 milioane de tone-kilometru, Lituania scade cu 4,1%, până la 34.661, iar Bulgaria, pe locul al patrulea, scade cu 12,5%. Româna este pe locul al treilea, cu 16.772 de milioane de tone-kilometru, cu 1,4% mai puțin decât în 2021. În schimb, Luxemburg crește cu 11,3% și Germania cu 9,1%.
Volumele polonezilor și lituanienilor reprezintă în total 55% din volumele terță țară din Europa, iar Franța rămâne marginală pe acest segment, pe locul al 21-lea, cu 0,2% din volumele totale ale transportatorilor francezi realizate în curse terță țară.
În sfârșit, cabotajul, după o creștere excepțională de 11,2% între 2019 și 2021, a scăzut în 2022 cu 8,9%, până la 50.321 de milioane de tone-kilometru, din care 12.972 realizate de firmele din UE14, cu 0,86% mai puțin decât în 2021.
Activitatea țărilor din Top 5 este în scădere bruscă: 12,6% în Polonia, 11% în Lituania, 9,7% în România, 15,9% în Spania și 13,9% în Olanda. Alte țări sunt în creștere, însă sunt din categoria celor care au volume mici pe acest segment, deci nu sunt suficiente pentru a inversa tendința generală. Și această activitate este dominată de flota poloneză, cu mai mult de 43% din total, urmată de Lituania, cu volum de patru ori mai mic.
Concluzia CNR este că piața de transport rutier de marfă din Europa a stagnat în 2022 și că este influențată mai ales de războiul din Ucraina și de intrarea în vigoare a Pachetului Mobilitate, care le permite țărilor UE14 să-și protejeze piața în aceste condiții economice și geo-politice dificile și chiar să-și îmbunătățească performanțele la internațional, dacă vorbim de Spania, Italia, și Franța.
În Europa de Est, țările baltice, vecini direcți ai Rusiei și Belarusului, cu care UE și-a redus drastic comerțul, sunt afectate negativ, iar CNR remarcă un factor important care le creșterea în trecut competitivitatea, posibilitatea de a cumpăra combustibil ieftin din afara UE, mai ales din Rusia – posibilitate care acum a dispărut. Flotele din statele intrate mai recent în UE sunt în declin în ceea ce privește transportul internațional, dar adesea compensează pe piața internă, ceea ce poate fi un semn că economiile de acolo se maturizează. Deci e posibil să asistăm la o schimbare structurală a pieței de transport rutier de marfă din Europa în următorii ani.
