Într-un peisaj în continuă schimbare, marcat de numeroase perturbări globale, majoritatea cumpărătorilor sunt în mod natural predispuși să adopte o abordare prudentă, având în vedere varietatea de factori care le pot afecta puterea de cumpărare. De la conflicte geopolitice și inflație la rate ridicate ale dobânzilor și lipsa forței de muncă, împreună cu schimbările în comportamentul consumatorilor și reformele fiscale extinse, presiunea asupra lor este în creștere. În plus, există o tendință accentuată către o mai mare transparență fiscală și financiară, în timp ce agenda de sustenabilitate impune noi provocări și cerințe.
Cu toate acestea, potrivit celui mai recent studiu al nostru, „Investing in CEE: Inbound M&A report 2023/2024”, tranzacțiile din Europa Centrală și de Est (CEE) s-au menținut la un nivel ridicat, numărul acestora ajungând la 1.097.
„La nivel local, valoarea tranzacțiilor a căror valoare a fost anunțată aproape s-a dublat față de 2022, totalizând aproximativ 4,1 miliarde de euro. Sunt însă și numeroase alte tranzacții care nu au fost comunicate și care contribuie semnificativ la creșterea valorii, dar mai ales a numărului de tranzacții locale. Acum, piața de M&A din România se numără printre primele patru din regiune, în ceea ce privește volumul tranzacțiilor, câștigând din ce în ce mai multă vizibilitate în fața investitorilor internaționali și dezvoltând o bază puternică de investitori locali.”, a menționat Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Mazars în România.
Importanța unui mediu fiscal în evoluție în realizarea unei tranzacții
În general, în cadrul unei tranzacții, un cumpărător se concentrează asupra elementelor fundamentale ale afacerii și a performanțelor financiare ale acesteia. Scopul său este să înțeleagă modul în care afacerea pe care urmează să o achiziționeze a funcționat până în momentul achiziției. Deși uneori aspectele fiscale sunt considerate mai puțin importante în ecuația unei tranzacții, în special în cazul tranzacțiilor mici, experiența practică arată că problemele fiscale descoperite după achiziție aduc adesea provocări în gestionarea riscurilor și pot afecta chiar și condițiile inițiale ale tranzacției. Din acest motiv, în cadrul procesului de tranzacție este crucială realizarea unei analize de tip „due diligence” fiscală.
În plus, în contextul actual fiscal în schimbare, caracterizat de introducerea unor noi niveluri de complexitate în tranzacții, o astfel de analiză devine și mai esențială, deoarece aceasta nu se rezumă doar la identificarea riscurilor fiscale istorice, ci poate oferi și perspective asupra rezilienței afacerii în fața reformelor fiscale ample și a necesității unei digitalizări accelerate a funcției fiscale.
„România continuă să se confrunte cu un deficit bugetar și cu o colectare ineficientă a taxelor, generând modificări dese ale legislației fiscale. În acest context, există un consens tot mai larg între factorii de decizie asupra necesității imperioase de a digitaliza într-o măsură mai mare autoritățile fiscale românești. S-au făcut pași semnificativi în această direcție, mai ales în ceea ce privește implementarea raportării SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport”, a menționat Lucian Dumitru, Tax Partner, Mazars în România.
Deși importanța digitalizării pentru colectarea taxelor este larg recunoscută, procesul de implementare întâmpină diverse obstacole, de la constrângeri tehnologice la probleme birocratice în sectorul public. Aceste aspecte adaugă o incertitudine suplimentară pentru contribuabili în privința aplicării cerințelor de raportare și determină o lipsă de claritate pentru companii în estimarea costurilor exacte ale conformării cu noul cadru digital pentru obligațiile fiscale.
Vânzătorii motivați trebuie să fie proactivi în căutarea celei mai bune afaceri posibile. Ajustarea prețului solicitat într-o tranzacție necesită justificarea valorii afacerii, care trebuie să includă nu doar potențialul acesteia, ci și calitatea managementului organizațional.
Funcția de administrare fiscală devine din ce în ce mai importantă în acest proces. Ambele părți acordă o atenție sporită stadiului de digitalizare al acestei funcții în timpul procesului de due diligence. Se analizează implementarea actuală, instrumentele folosite sau planificate și dacă acestea asigură o conformitate fiscală internă eficientă și conformă după achiziție.
Prin urmare, adoptarea unei structuri fiscale eficiente reprezintă cea mai proactivă abordare pentru gestionarea afacerilor și obiectivelor financiare ale părților interesate, asigurând în același timp conformitatea cu schimbările cadrului fiscal aplicabil.
Principalele domenii și provocări fiscale într-o tranzacție
„Pe măsură ce digitalizarea autorităților fiscale românești este în plină desfășurare, se conturează și perspectivele unor controale fiscale mai agresive. Această combinație amplifică nivelul de solicitare pentru subiectele predispuse la interpretări în timpul verificărilor fiscale. O practică frecvent întâlnită este contestarea substanței tranzacțiilor efectuate de contribuabili sau a sarcinii clasice a probei care revine acestora în ceea ce privește natura și rațiunea de afaceri din spatele fiecărei cheltuieli care afectează baza de impozitare”, a menționat Cristian Botezatu, Senior Tax Manager, Mazars în România.
Având în vedere impactul potențial major al unor astfel de rezultate, este esențial ca atât vânzătorii, cât și cumpărătorii să identifice și să abordeze problemele cheie cu care se pot confrunta obiectivele, discutându-le în avans pentru a eficientiza procesul. Pentru cumpărători, acest lucru presupune efectuarea unei diligențe adecvate pentru evaluarea potențialelor riscuri fiscale. În același timp, vânzătorii ar trebui să adopte o abordare mai proactivă, realizând analize fiscale preliminare pentru a descoperi posibilele probleme care ar putea apărea în timpul procesului de due diligence. Acest lucru oferă posibilitatea de a începe soluționarea problemelor identificate înainte de finalizarea tranzacției și de a echilibra terenul de joc în timpul negocierilor cu un potențial cumpărător.
Cumpărătorii pot utiliza diverse mecanisme pentru a se proteja împotriva potențialelor riscuri fiscale după încheierea tranzacției, inclusiv negocierea unor termeni specifici, impunerea de garanții și condiții prealabile, sau ajustarea prețului tranzacției. Totuși, implementarea acestor măsuri depinde de acordul ambelor părți. Indiferent de mărimea companiei achiziționate sau de industria în care aceasta activează, aspectele fiscale și modul în care acestea sunt abordate în contextul tranzacției vor fi adesea de interes, având un impact semnificativ asupra condițiilor și prețului tranzacției, precum și asupra costurilor fiscale efective după încheierea tranzacției.
